Accesul la informatiile detinute de catre institutiile publice
si protejarea intereselor legitime ce ar putea fi lezate prin publicarea acestora
CONSTITUTIA ROMANIEI
ARTICOLUL 31 – Dreptul la informatie
(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi ingradit.
(2) Autoritatile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate sa asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes personal.
Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public
(publicata in Monitorul Oficial nr. 663/23 octombrie 2001)
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1.
Accesul liber si neingradit al persoanei la orice informatii de interes public, definite astfel prin prezenta lege, constituie unul dintre principiile fundamentale ale relatiilor dintre persoane si autoritatile publice, in conformitate cu Constitutia Romaniei si cu documentele internationale ratificate de Parlamentul Romaniei.

Art. 2.
In sensul prezentei legi:
a) prin autoritate sau institutie publica se intelege orice autoritate sau institutie publica, precum si orice regie autonoma care utilizeaza resurse financiare publice si care isi desfasoara activitatea pe teritoriul Romaniei, potrivit Constitutiei;
b) prin informatie de interes public se intelege orice informatie care priveste activitatile sau rezulta din activitatile unei autoritati publice sau institutii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informatiei;
c) prin informatie cu privire la datele personale se intelege orice informatie privind o persoana fizica identificata sau identificabila.

CAPITOLUL II
Organizarea si asigurarea accesului la informatiile de interes public

SECTIUNEA 1
Dispozitii comune privind accesul la informatiile de interes public

Art. 3.
Asigurarea de catre autoritatile si institutiile publice a accesului la informatiile de interes public se face din oficiu sau la cerere, prin intermediul compartimentului pentru relatii publice sau al persoanei desemnate in acest scop.

Art. 4.
(1) Pentru asigurarea accesului oricarei persoane la informatiile de interes public autoritatile si institutiile publice au obligatia de a organiza compartimente specializate de informare si relatii publice sau de a desemna persoane cu atributii in acest domeniu.
(2) Atributiile, organizarea si functionarea compartimentelor de relatii publice se stabilesc, pe baza dispozitiilor prezentei legi, prin regulamentul de organizare si functionare a autoritatii sau institutiei publice respective.

Art. 5.
(1) Fiecare autoritate sau institutie publica are obligatia sa comunice din oficiu urmatoarele informatii de interes public:
a) actele normative care reglementeaza organizarea si functionarea autoritatii sau institutiei publice;
b) structura organizatorica, atributiile departamentelor, programul de functionare, programul de audiente al autoritatii sau institutiei publice;
c) numele si prenumele persoanelor din conducerea autoritatii sau a institutiei publice si ale functionarului responsabil cu difuzarea informatiilor publice;
d) coordonatele de contact ale autoritatii sau institutiei publice, respectiv: denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail si adresa paginii de Internet;
e) sursele financiare, bugetul si bilantul contabil;
f) programele si strategiile proprii;
g) lista cuprinzand documentele de interes public;
h) lista cuprinzand categoriile de documente produse si/sau gestionate, potrivit legii;
i) modalitatile de contestare a deciziei autoritatii sau a institutiei publice in situatia in care persoana se considera vatamata in privinta dreptului de acces la informatiile de interes public solicitate.
(2) Autoritatile si institutiile publice au obligatia sa publice si sa actualizeze anual un buletin informativ care va cuprinde informatiile prevazute la alin. (1).
(3) Autoritatile publice sunt obligate sa dea din oficiu publicitatii un raport periodic de activitate, cel putin anual, care va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a II-a.
(4) Accesul la informatiile prevazute la alin. (1) se realizeaza prin:
a) afisare la sediul autoritatii sau al institutiei publice ori prin publicare in Monitorul Oficial al Romaniei sau in mijloacele de informare in masa, in publicatii proprii, precum si in pagina de Internet proprie;
b) consultarea lor la sediul autoritatii sau al institutiei publice, in spatii special destinate acestui scop.

Art. 6.
(1) Orice persoana are dreptul sa solicite si sa obtina de la autoritatile si institutiile publice, in conditiile prezentei legi, informatiile de interes public.
(2) Autoritatile si institutiile publice sunt obligate sa asigure persoanelor, la cererea acestora, informatiile de interes public solicitate in scris sau verbal.
(3) Solicitarea in scris a informatiilor de interes public cuprinde urmatoarele elemente:
a) autoritatea sau institutia publica la care se adreseaza cererea;
b) informatia solicitata, astfel incat sa permita autoritatii sau institutiei publice identificarea informatiei de interes public;
c) numele, prenumele si semnatura solicitantului, precum si adresa la care se solicita primirea raspunsului.

Art. 7.
(1) Autoritatile si institutiile publice au obligatia sa raspunda in scris la solicitarea informatiilor de interes public in termen de 10 zile sau, dupa caz, in cel mult 30 de zile de la inregistrarea solicitarii, in functie de dificultatea, complexitatea, volumul lucrarilor documentare si de urgenta solicitarii. In cazul in care durata necesara pentru identificarea si difuzarea informatiei solicitate depaseste 10 zile, raspunsul va fi comunicat solicitantului in maximum 30 de zile, cu conditia instiintarii acestuia in scris despre acest fapt in termen de 10 zile.
(2) Refuzul comunicarii informatiilor solicitate se motiveaza si se comunica in termen de 5 zile de la primirea petitiilor.
(3) Solicitarea si obtinerea informatiilor de interes public se pot realiza, daca sunt intrunite conditiile tehnice necesare, si in format electronic.

Art. 8.
(1) Pentru informatiile solicitate verbal functionarii din cadrul compartimentelor de informare si relatii publice au obligatia sa precizeze conditiile si formele in care are loc accesul la informatiile de interes public si pot furniza pe loc informatiile solicitate.
(2) In cazul in care informatiile solicitate nu sunt disponibile pe loc, persoana este indrumata sa solicite in scris informatia de interes public, urmand ca cererea sa ii fie rezolvata in termenele prevazute la art. 7.
(3) Informatiile de interes public solicitate verbal se comunica in cadrul unui program minim stabilit de conducerea autoritatii sau institutiei publice, care va fi afisat la sediul acesteia si care se va desfasura in mod obligatoriu in timpul functionarii institutiei, incluzand si o zi pe saptamana, dupa programul de functionare.
(4) Activitatile de registratura privind petitiile nu se pot include in acest program si se desfasoara separat.
(5) Informatiile de interes public solicitate verbal de catre mijloacele de informare in masa vor fi comunicate, de regula, imediat sau in cel mult 24 de ore.

Art. 9.
(1) In cazul in care solicitarea de informatii implica realizarea de copii de pe documentele detinute de autoritatea sau institutia publica, costul serviciilor de copiere este suportat de solicitant, in conditiile legii.
(2) Daca in urma informatiilor primite petentul solicita informatii noi privind documentele aflate in posesia autoritatii sau a institutiei publice, aceasta solicitare va fi tratata ca o noua petitie, raspunsul fiind trimis in termenele prevazute la art. 7 si 8.

Art. 10.
Nu este supusa prevederilor art. 7-9 activitatea autoritatilor si institutiilor publice de raspunsuri la petitii si de audiente, desfasurata potrivit specificului competentelor acestora, daca aceasta priveste alte aprobari, autorizari, prestari de servicii si orice alte solicitari in afara informatiilor de interes public.

Art. 11.
(1) Persoanele care efectueaza studii si cercetari in folos propriu sau in interes de serviciu au acces la fondul documentaristic al autoritatii sau al institutiei publice pe baza solicitarii personale, in conditiile legii.
(2) Copiile de pe documentele detinute de autoritatea sau de institutia publica se realizeaza
in conditiile art. 9.

Art. 12.
(1) Se excepteaza de la accesul liber al cetatenilor, prevazut la art. 1, urmatoarele informatii:
a) informatiile din domeniul apararii nationale, sigurantei si ordinii publice, daca fac parte din categoriile informatiilor clasificate, potrivit legii;
b) informatiile privind deliberarile autoritatilor, precum si cele care privesc interesele economice si politice ale Romaniei, daca fac parte din categoria informatiilor clasificate, potrivit legii;
c) informatiile privind activitatile comerciale sau financiare, daca publicitatea acestora aduce atingere principiului concurentei loiale, potrivit legii;
d) informatiile cu privire la datele personale, potrivit legii;
e) informatiile privind procedura in timpul anchetei penale sau disciplinare, daca se pericliteaza rezultatul anchetei, se dezvaluie surse confidentiale ori se pun in pericol viata, integritatea corporala, sanatatea unei persoane in urma anchetei efectuate sau in curs de desfasurare;
f) informatiile privind procedurile judiciare, daca publicitatea acestora aduce atingere asigurarii unui proces echitabil ori interesului legitim al oricareia dintre partile implicate in proces;
g) informatiile a caror publicare prejudiciaza masurile de protectie a tinerilor.
(2) Raspunderea pentru aplicarea masurilor de protejare a informatiilor apartinand categoriilor prevazute la alin. (1) revine persoanelor si autoritatilor publice care detin astfel de informatii, precum si institutiilor publice abilitate prin lege sa asigure securitatea informatiilor.

Art. 13.
Informatiile care favorizeaza sau ascund incalcarea legii de catre o autoritate sau o institutie publica nu pot fi incluse in categoria informatiilor clasificate si constituie informatii de interes public.

Art. 14.
(1) Informatiile cu privire la datele personale ale cetateanului pot deveni informatii de interes public numai in masura in care afecteaza capacitatea de exercitare a unei functii publice.
(2) Informatiile publice de interes personal nu pot fi transferate intre autoritatile publice decat in temeiul unei obligatii legale ori cu acordul prealabil in scris al persoanei care are acces la acele informatii potrivit art. 2.

SECTIUNEA a 2-a
Dispozitii speciale privind accesul mijloacelor de informare in masa la informatiile de interes public

Art. 15.
(1) Accesul mijloacelor de informare in masa la informatiile de interes public este garantat.
(2) Activitatea de culegere si de difuzare a informatiilor de interes public, desfasurata de mijloacele de informare in masa, constituie o concretizare a dreptului cetatenilor de a avea acces la orice informatie de interes public.

Art. 16.
Pentru asigurarea accesului mijloacelor de informare in masa la informatiile de interes public autoritatile si institutiile publice au obligatia sa desemneze un purtator de cuvant, de regula din cadrul compartimentelor de informare si relatii publice.

Art. 17.
(1) Autoritatile publice au obligatia sa organizeze periodic, de regula o data pe luna, conferinte de presa pentru aducerea la cunostinta a informatiilor de interes public.
(2) In cadrul conferintelor de presa autoritatile publice sunt obligate sa raspunda cu privire la orice informatii de interes public.

Art. 18.
(1) Autoritatile publice au obligatia sa acorde fara discriminare acreditare ziaristilor si reprezentantilor mijloacelor de informare in masa.
(2) Acreditarea se acorda la cerere, in termen de doua zile de la inregistrarea acesteia.
(3) Autoritatile publice pot refuza acordarea acreditarii sau pot retrage acreditarea unui ziarist numai pentru fapte care impiedica desfasurarea normala a activitatii autoritatii publice si care nu privesc opiniile exprimate in presa de respectivul ziarist, in conditiile si in limitele legii.
(4) Refuzul acordarii acreditarii si retragerea acreditarii unui ziarist se comunica in scris si nu afecteaza dreptul organismului de presa de a obtine acreditarea pentru un alt ziarist.

Art. 19.
(1) Autoritatile si institutiile publice au obligatia sa informeze in timp util mijloacele de informare in masa asupra conferintelor de presa sau oricaror alte actiuni publice organizate de acestea.
(2) Autoritatile si institutiile publice nu pot interzice in nici un fel accesul mijloacelor de informare in masa la actiunile publice organizate de acestea.
(3) Autoritatile publice care sunt obligate prin legea proprie de organizare si functionare sa desfasoare activitati specifice in prezenta publicului sunt obligate sa permita accesul presei la acele activitati, in difuzarea materialelor obtinute de ziaristi urmand sa se tina seama doar de deontologia profesionala.

Art. 20.
Mijloacele de informare in masa nu au obligatia sa publice informatiile furnizate de autoritatile sau de institutiile publice.

CAPITOLUL III
Sanctiuni
Art. 21.
(1) Refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat al unei autoritati ori institutii publice pentru aplicarea prevederilor prezentei legi constituie abatere si atrage raspunderea disciplinara a celui vinovat.
(2) Impotriva refuzului prevazut la alin. (1) se poate depune reclamatie la conducatorul autoritatii sau al institutiei publice respective in termen de 30 de zile de la luarea la cunostinta de catre persoana lezata.
(3) Daca dupa cercetarea administrativa reclamatia se dovedeste intemeiata, raspunsul se transmite persoanei lezate in termen de 15 zile de la depunerea reclamatiei si va contine atat informatiile de interes public solicitate initial, cat si mentionarea sanctiunilor disciplinare luate impotriva celui vinovat.

Art. 22.
1) In cazul in care o persoana se considera vatamata in drepturile sale, prevazute in prezenta lege, aceasta poate face plangere la sectia de contencios administrativ a tribunalului in a carei raza teritoriala domiciliaza sau in a carei raza teritoriala se afla sediul autoritatii ori al institutiei publice. Plingerea se face in termen de 30 de zile de la data expirarii termenului prevazut la art. 7.
(2) Instanta poate obliga autoritatea sau institutia publica sa furnizeze informatiile de interes public solicitate si sa plateasca daune morale si/sau patrimoniale.
(3) Hotararea tribunalului este supusa recursului.
(4) Decizia Curtii de apel este definitiva si irevocabila.
(5) Atat plangerea, cat si apelul se judeca in instanta in procedura de urgenta si sunt scutite de taxa de timbru.

CAPITOLUL IV
Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 23.
(1) Prezenta lege va intra in vigoare la 60 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I.
(2) In termen de 60 de zile de la data publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Guvernul va elabora, la initiativa Ministerului Informatiilor Publice, normele metodologice de aplicare a acesteia.

Art. 24.
(1) In termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi Ministerul Informatiilor Publice, Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei si Ministerul Finantelor Publice vor inainta Guvernului propuneri privind masurile necesare pentru ca informatiile de interes public sa devina disponibile in mod progresiv prin intermediul unor baze de date informatizate accesibile publicului la nivel national.
(2) Masurile prevazute la alin. (1) vor privi inclusiv dotarea autoritatilor si institutiilor publice cu echipamentele de tehnica de calcul adecvate.

Art. 25.
Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga orice prevederi contrare.

Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 13 septembrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.

p. PRESEDINTELE SENATULUI,
PAUL PACURARU

Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 18 septembrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
VALER DORNEANU

Bucuresti, 12 octombrie 2001.

Legea nr. 571/2004 privind protectia personalului din autoritatile publice, institutiile publice
si din alte unitati care semnaleaza incalcari ale legii
(publicata in Monitorul Oficial nr. 1214 din 17 decembrie 2004)

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege

CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1.
Prezenta lege reglementeaza unele masuri privind protectia persoanelor care au reclamat sau au sesizat incalcari ale legii in cadrul autoritatilor publice, institutiilor publice si al altor unitati, savarsite de catre persoane cu functii de conducere sau de executie din autoritatile, institutiile publice si din celelalte unitati bugetare prevazute la art.2.

Art. 2.
(1) Dispozitiile prezentei legi se aplica autoritatilor si institutiilor publice din cadrul administratiei publice centrale, administratiei publice locale, aparatului Parlamentului, aparatului de lucru al Administratiei Prezidentiale, aparatului de lucru al Guvernului, autoritatilor administrative autonome, institutiilor publice de cultura, educatie, sanatate si asistenta sociala, companiilor nationale, regiilor autonome de interes national si local, precum si societatilor nationale cu capital de stat.
(2) Prezenta lege se aplica si persoanelor numite in consilii stiintifice si consultative, comisii de specialitate si alte organe colegiale organizate in structura sau pe langa autoritatile sau institutiile publice.

Art. 3.
In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarea semnificatie:
a) avertizare in interes public inseamna sesizarea facuta cu buna-credinta cu privire la orice fapta care presupune o incalcare a legii, a deontologiei profesionale sau a principiilor bunei administrari, eficientei, eficacitatii, economicitatii si transparentei;
b) avertizor inseamna persoana care face o sesizare potrivit lit.a) si care este incadrata in una din autoritatile publice, institutiile publice sau celelalte unitati prevazute la art.2;
c) comisie de disciplina inseamna orice organ insarcinat cu atributii de cercetare disciplinara, prevazut de lege sau de regulamentele de organizare si functionare a autoritatilor publice, institutiilor publice sau a celorlalte unitati prevazute la art.2.

CAPITOLUL II
Principii generale
Art. 4.
Principiile care guverneaza protectia avertizarii in interes public sunt urmatoarele:
a) principiul legalitatii, conform caruia autoritatile publice, institutiile publice si celelalte unitati prevazute la art.2 au obligatia de a respecta drepturile si libertatile cetatenilor, normele procedurale, libera concurenta si tratamentul egal acordat beneficiarilor serviciilor publice, potrivit legii;
b) principiul suprematiei interesului public, conform caruia, in intelesul prezentei legi, ordinea de drept, integritatea, impartialitatea si eficienta autoritatilor publice si institutiilor publice, precum si a celorlalte unitati prevazute la art.2 sunt ocrotite si promovate de lege;
c) principiul responsabilitatii, conform caruia orice persoana care semnaleaza incalcari ale legii este datoare sa sustina reclamatia cu date sau indicii privind fapta savarsita;
d) principiul nesanctionarii abuzive, conform caruia nu pot fi sanctionate persoanele care reclama sau sesizeaza incalcari ale legii, direct sau indirect, prin aplicarea unei sanctiuni inechitabile si mai severe pentru alte abateri disciplinare. In cazul avertizarii in interes public, nu sunt aplicabile normele deontologice sau profesionale de natura sa impiedice avertizarea in interes public;
e) principiul bunei administrari, conform caruia autoritatile publice, institutiile publice si celelalte unitati prevazute la art.2 sunt datoare sa isi desfasoare activitatea in realizarea interesului general, cu un grad ridicat de profesionalism, in conditii de eficienta, eficacitate si economicitate a folosirii resurselor;
f) principiul bunei conduite, conform caruia este ocrotit si incurajat actul de avertizare in interes public cu privire la aspectele de integritate publica si buna administrare, cu scopul de a spori capacitatea administrativa si prestigiul autoritatilor publice, institutiilor publice si al celorlalte unitati prevazute la art.2;
g) principiul echilibrului, conform caruia nici o persoana nu se poate prevala de prevederile prezentei legi pentru a diminua sanctiunea administrativa sau disciplinara pentru o fapta a sa mai grava;
h) principiul bunei credinte, conform caruia este ocrotita persoana incadrata intr-o autoritate publica, institutie publica sau alta unitate bugetara din cele prevazute la art.2 care a facut o sesizare, convinsa fiind de realitatea starii de fapt sau ca fapta constituie o incalcare a legii.

CAPITOLUL III
Avertizarea privind fapte de incalcare a legii
Art. 5.
Semnalarea unor fapte de incalcare a legii de catre persoanele prevazute la art.1 si art.2, prevazute de lege ca fiind abateri disciplinare, contraventii sau infractiuni, constituie avertizare in interes public si priveste:
a) infractiuni de coruptie, infractiuni asimilate infractiunilor de coruptie, infractiuni in legatura directa cu infractiunile de coruptie, infractiunile de fals si infractiunile de serviciu sau in legatura cu serviciul;
b) infractiuni impotriva intereselor financiare ale Comunitatilor Europene;
c) practici sau tratamente preferentiale ori discriminatorii in exercitarea atributiilor unitatilor prevazute la art.2;
d) incalcarea prevederilor privind incompatibilitatile si conflictele de interese;
e) folosirea abuziva a resurselor materiale sau umane;
f) partizanatul politic in exercitarea prerogativelor postului, cu exceptia persoanelor alese sau numite politic;
g) incalcari ale legii in privinta accesului la informatii si a transparentei decizionale;
h) incalcarea prevederilor legale privind achizitiile publice si finantarile nerambursabile;
i) incompetenta sau neglijenta in serviciu;
j) evaluari neobiective ale personalului in procesul de recrutare, selectare, promovare, retrogradare si eliberare din functie;
k) incalcari ale procedurilor administrative sau stabilirea unor proceduri interne cu nerespectarea legii;
l) emiterea de acte administrative sau de alta natura care servesc interese de grup sau clientelare;
m) administrarea defectuoasa sau frauduloasa a patrimoniului public si privat al autoritatilor publice, institutiilor publice si al celorlalte unitati prevazute la art.2;
n) incalcarea altor dispozitii legale, care impun respectarea principiului bunei administrari si cel al ocrotirii interesului public.

Art. 6.
Sesizarea privind incalcarea legii sau a normelor deontologice si profesionale, conform art.4 lit.h), poate fi facuta, alternativ sau cumulativ:
a) sefului ierarhic al persoanei care a incalcat prevederile legale, potrivit art.5;
b) conducatorului autoritatii publice, al institutiei publice sau unitatii bugetare din care face parte persoana care a incalcat prevederile legale, potrivit art.5, sau in care se semnaleaza practica ilegala, chiar daca nu se poate identifica exact faptuitorul;
c) comisiilor de disciplina sau altor organisme similare din cadrul autoritatii publice, institutiei publice sau unitatii prevazute la art.2 din care face parte persoana care a incalcat legea conform art.5;
d) organelor judiciare;
e) org anelor insarcinate cu constatarea si cercetarea conflictelor de interese si al incompatibilitatilor;
f) comisiilor parlamentare;
g) mass-media;
h) organizatiilor profesionale, sindicale sau patronale;
i) organizatiilor neguvernamentale.

CAPITOLUL IV
Protectia functionarilor publici, a personalului contractual
si a altor categorii de personal
Art. 7.
(1) In fata comisiei de disciplina sau a altor organe similare, avertizorii beneficiaza de protectie dupa cum urmeaza:
a) avertizorii in interes public beneficiaza de prezumtia de buna credinta, in conditiile art.4 lit.h), pana la proba contrara;
b) la cererea avertizorului cercetat disciplinar ca urmare a unui act de avertizare, comisiile de disciplina sau alte organisme similare din cadrul autoritatilor publice, institutiilor publice sau altor unitati prevazute la art.2 au obligatia de a invita presa si un reprezentant al sindicatului sau al asociatiei profesionale. Anuntul se face prin comunicat pe pagina de internet a autoritatii, institutiei publice sau a unitatii bugetare cu cel putin 3 zile lucratoare inaintea sedintei, sub sanctiunea nulitatii raportului si a sanctiunii disciplinare aplicate.
(2) In situatia in care cel reclamat prin avertizarea in interes public este sef ierarhic, direct sau indirect, ori are atributii de control, inspectie si evaluare a avertizorului, comisia de disciplina sau alt organism similar va asigura protectia avertizorului, ascunzandu-i identitatea.

Art. 8.
In cazul avertizarilor in interes public, prevazute la art.5 lit.a) si b), se vor aplica din oficiu prevederile art.12 alin.(2) lit.a) din Legea nr.682/2002 privind protectia martorilor.

Art. 9.
(1) In litigiile de munca sau cele privitoare la raporturile de serviciu, instanta poate dispune anularea sanctiunii disciplinare sau administrative aplicate unui avertizor, daca sanctiunea a fost aplicata ca urmare a unei avertizari in interes public, facuta cu buna credinta.
(2) Instanta verifica proportionalitatea sanctiunii aplicate avertizorului pentru o abatere disciplinara, prin compararea cu practica sanctionarii sau cu alte cazuri similare din cadrul aceleiasi autoritati, institutii publice sau unitati bugetare, pentru a inlatura posibilitatea sanctionarii ulterioare si indirecte a actelor de avertizare in interes public, protejate prin prezenta lege.

CAPITOLUL V
Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 10.
Prezenta lege, in privinta protectiei avertizorilor in interes public, se completeaza cu dispozitiile Codului muncii, precum si cu prevederile Legii nr.188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata, cu modificarile ulterioare.

Art. 11.
In termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, autoritatile, institutiile publice si celelalte unitati bugetare prevazute la art.2 isi vor pune de acord regulamentele de ordine interioara cu prevederile acesteia.

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor articolului 75 si ale articolului 76 alineatul (2) din Constitutia Romaniei, republicata.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
Valer Dorneanu

PRESEDINTELE SENATULUI
Nicolae Vacaroiu

Bucuresti, 14 decembrie 2004

Legea nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal
si libera circulatie a acestor date
(publicata in Monitorul Oficial nr. 790 din 12 decembrie 2001)

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege

CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Scop

Art. 1.
(1) Prezenta lege are ca scop garantarea si protejarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanelor fizice, in special a dreptului la viata intima, familiala si privata, cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal.
(2) Exercitarea drepturilor prevazute in prezenta lege nu poate fi restransa decat in cazuri expres si limitativ prevazute de lege.

Domeniu de aplicare

Art. 2.
(1) Prezenta lege se aplica prelucrarilor de date cu caracter personal, efectuate, in tot sau in parte, prin mijloace automate, precum si prelucrarii prin alte mijloace decat cele automate a datelor cu caracter personal care fac parte dintr-un sistem de evidenta sau care sunt destinate sa fie incluse intr-un asemenea sistem.
(2) Prezenta lege se aplica:
a) prelucrarilor de date cu caracter personal, efectuate in cadrul activitatilor desfasurate de operatori stabiliti in Romania;
b) prelucrarilor de date cu caracter personal, efectuate in cadrul activitatilor desfasurate de misiunile diplomatice sau de oficiile consulare ale Romaniei;
c) prelucrarilor de date cu caracter personal, efectuate in cadrul activitatilor desfasurate de operatori care nu sunt stabiliti in Romania, prin utilizarea de mijloace de orice natura situate pe teritoriul Romaniei, cu exceptia cazului in care aceste mijloace nu sunt utilizate decat in scopul tranzitarii pe teritoriul Romaniei a datelor cu caracter personal care fac obiectul prelucrarilor respective.
(3) In cazul prevazut la alin. (2) lit. c) operatorul isi va desemna un reprezentant care trebuie sa fie o persoana stabilita in Romania. Prevederile prezentei legi aplicabile operatorului sunt aplicabile si reprezentantului acestuia, fara a aduce atingere posibilitatii de a introduce actiune in justitie direct impotriva operatorului.
(4) Prezenta lege se aplica prelucrarilor de date cu caracter personal efectuate de persoane fizice sau juridice, romane ori straine, de drept public sau de drept privat, indiferent daca au loc in sectorul public sau in sectorul privat.
(5) In limitele prevazute de prezenta lege, aceasta se aplica si prelucrarilor si transferului de date cu caracter personal, efectuate in cadrul activitatilor de prevenire, cercetare si reprimare a infractiunilor si de mentinere a ordinii publice, precum si al altor activitati desfasurate in domeniul dreptului penal, in limitele si cu restrictiile stabilite de lege.
(6) Prezenta lege nu se aplica prelucrarilor de date cu caracter personal, efectuate de persoane fizice exclusiv pentru uzul lor personal, daca datele in cauza nu sunt destinate a fi dezvaluite.
(7) Prezenta lege nu se aplica prelucrarilor si transferului de date cu caracter personal, efectuate in cadrul activitatilor in domeniul apararii nationale si sigurantei nationale, desfasurate in limitele si cu restrictiile stabilite de lege.
(8) Prevederile prezentei legi nu aduc atingere obligatiilor asumate de Romania prin instrumente juridice ratificate.

Definitii

Art. 3.
In intelesul prezentei legi, urmatorii termeni se definesc dupa cum urmeaza:
a) date cu caracter personal - orice informatii referitoare la o persoana fizica identificata sau identificabila; o persoana identificabila este acea persoana care poate fi identificata, direct sau indirect, in mod particular prin referire la un numar de identificare ori la unul sau la mai multi factori specifici identitatii sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale;
b) prelucrarea datelor cu caracter personal - orice operatiune sau set de operatiuni care se efectueaza asupra datelor cu caracter personal, prin mijloace automate sau neautomate, cum ar fi colectarea, inregistrarea, organizarea, stocarea, adaptarea ori modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, dezvaluirea catre terti prin transmitere, diseminare sau in orice alt mod, alaturarea ori combinarea, blocarea, stergerea sau distrugerea;
c) stocarea - pastrarea pe orice fel de suport a datelor cu caracter personal culese;
d) sistem de evidenta a datelor cu caracter personal - orice structura organizata de date cu caracter personal, accesibila potrivit unor criterii determinate, indiferent daca aceasta structura este organizata in mod centralizat ori descentralizat sau este repartizata dupa criterii functionale ori geografice;
e) operator - orice persoana fizica sau juridica, de drept privat ori de drept public, inclusiv autoritatile publice, institutiile si structurile teritoriale ale acestora, care stabileste scopul si mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal; daca scopul si mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal sunt determinate printr-un act normativ sau in baza unui act normativ, operator este persoana fizica sau juridica, de drept public ori de drept privat, care este desemnata ca operator prin acel act normativ sau in baza acelui act normativ;
f) persoana imputernicita de catre operator - o persoana fizica sau juridica, de drept privat ori de drept public, inclusiv autoritatile publice, institutiile si structurile teritoriale ale acestora, care prelucreaza date cu caracter personal pe seama operatorului;
g) tert - orice persoana fizica sau juridica, de drept privat ori de drept public, inclusiv autoritatile publice, institutiile si structurile teritoriale ale acestora, alta decat persoana vizata, operatorul ori persoana imputernicita sau persoanele care, sub autoritatea directa a operatorului sau a persoanei imputernicite, sunt autorizate sa prelucreze date;
h) destinatar - orice persoana fizica sau juridica, de drept privat ori de drept public, inclusiv autoritatile publice, institutiile si structurile teritoriale ale acestora, careia ii sunt dezvaluite date, indiferent daca este sau nu tert; autoritatile publice carora li se comunica date in cadrul unei competente speciale de ancheta nu vor fi considerate destinatari;
i) date anonime - date care, datorita originii sau modalitatii specifice de prelucrare, nu pot fi asociate cu o persoana identificata sau identificabila.

CAPITOLUL II
Reguli generale privind prelucrarea datelor cu caracter personal

Caracteristicile datelor cu caracter personal in cadrul prelucrarii

Art. 4.
(1) Datele cu caracter personal destinate a face obiectul prelucrarii trebuie sa fie:
a) prelucrate cu buna-credinta si in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare;
b) colectate in scopuri determinate, explicite si legitime; prelucrarea ulterioara a datelor cu caracter personal in scopuri statistice, de cercetare istorica sau stiintifica nu va fi considerata incompatibila cu scopul colectarii daca se efectueaza cu respectarea dispozitiilor prezentei legi, inclusiv a celor care privesc efectuarea notificarii catre autoritatea de supraveghere, precum si cu respectarea garantiilor privind prelucrarea datelor cu caracter personal, prevazute de normele care reglementeaza activitatea statistica ori cercetarea istorica sau stiintifica;
c) adecvate, pertinente si neexcesive prin raportare la scopul in care sunt colectate si ulterior prelucrate;
d) exacte si, daca este cazul, actualizate; in acest scop se vor lua masurile necesare pentru ca datele inexacte sau incomplete din punct de vedere al scopului pentru care sunt colectate si pentru care vor fi ulterior prelucrate, sa fie sterse sau rectificate;
e) stocate intr-o forma care sa permita identificarea persoanelor vizate strict pe durata necesara realizarii scopurilor in care datele sunt colectate si in care vor fi ulterior prelucrate; stocarea datelor pe o durata mai mare decat cea mentionata, in scopuri statistice, de cercetare istorica sau stiintifica, se va face cu respectarea garantiilor privind prelucrarea datelor cu caracter personal, prevazute in normele care reglementeaza aceste domenii, si numai pentru perioada necesara realizarii acestor scopuri.
(2) Operatorii au obligatia sa respecte prevederile alin. (1) si sa asigure indeplinirea acestor prevederi de catre persoanele imputernicite.

Conditii de legitimitate privind prelucrarea datelor

Art. 5.
(1) Orice prelucrare de date cu caracter personal, cu exceptia prelucrarilor care vizeaza date din categoriile mentionate la art. 7 alin. (1), art. 8 si 10, poate fi efectuata numai daca persoana vizata si-a dat consimtamantul in mod expres si neechivoc pentru acea prelucrare.
(2) Consimtamantul persoanei vizate nu este cerut in urmatoarele cazuri:
a) cand prelucrarea este necesara in vederea executarii unui contract sau antecontract la care persoana vizata este parte ori in vederea luarii unor masuri, la cererea acesteia, inaintea incheierii unui contract sau antecontract;
b) cand prelucrarea este necesara in vederea protejarii vietii, integritatii fizice sau sanatatii persoanei vizate ori a unei alte persoane amenintate;
c) cand prelucrarea este necesara in vederea indeplinirii unei obligatii legale a operatorului;
d) cand prelucrarea este necesara in vederea aducerii la indeplinire a unor masuri de interes public sau care vizeaza exercitarea prerogativelor de autoritate publica cu care este investit operatorul sau tertul caruia ii sunt dezvaluite datele;
e) cand prelucrarea este necesara in vederea realizarii unui interes legitim al operatorului sau al tertului caruia ii sunt dezvaluite datele, cu conditia ca acest interes sa nu prejudicieze interesul sau drepturile si libertatile fundamentale ale persoanei vizate;
f) cand prelucrarea priveste date obtinute din documente accesibile publicului, conform legii;
g) cand prelucrarea este facuta exclusiv in scopuri statistice, de cercetare istorica sau stiintifica, iar datele raman anonime pe toata durata prelucrarii.
(3) Prevederile alin. (2) nu aduc atingere dispozitiilor legale care reglementeaza obligatia autoritatilor publice de a respecta si de a ocroti viata intima, familiala si privata.

Incheierea operatiunilor de prelucrare

Art. 6.
(1) La incheierea operatiunilor de prelucrare, daca persoana vizata nu si-a dat in mod expres si neechivoc consimtamantul pentru o alta destinatie sau pentru o prelucrare ulterioara, datele cu caracter personal vor fi:
a) distruse;
b) transferate unui alt operator, cu conditia ca operatorul initial sa garanteze faptul ca prelucrarile ulterioare au scopuri similare celor in care s-a facut prelucrarea initiala;
c) transformate in date anonime si stocate exclusiv in scopuri statistice, de cercetare istorica sau stiintifica.
(2) In cazul operatiunilor de prelucrare efectuate in conditiile prevazute la art. 5 alin. (2) lit. c) sau d), in cadrul activitatilor descrise la art. 2 alin. (5), operatorul poate stoca datele cu caracter personal pe perioada necesara realizarii scopurilor concrete urmarite, cu conditia asigurarii unor masuri corespunzatoare de protejare a acestora, dupa care va proceda la distrugerea lor daca nu sunt aplicabile prevederile legale privind pastrarea arhivelor.

CAPITOLUL III
Reguli speciale privind prelucrarea datelor cu caracter personal

Prelucrarea unor categorii speciale de date

Art. 7.
(1) Prelucrarea datelor cu caracter personal legate de originea rasiala sau etnica, de convingerile politice, religioase, filozofice sau de natura similara, de apartenenta sindicala, precum si a datelor cu caracter personal privind starea de sanatate sau viata sexuala este interzisa.
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplica in urmatoarele cazuri:
a) cand persoana vizata si-a dat in mod expres consimtamantul pentru o astfel de prelucrare;
b) cand prelucrarea este necesara in scopul respectarii obligatiilor sau drepturilor specifice ale operatorului in domeniul dreptului muncii, cu respectarea garantiilor prevazute de lege; o eventuala dezvaluire catre un tert a datelor prelucrate poate fi efectuata numai daca exista o obligatie legala a operatorului in acest sens sau daca persoana vizata a consimtit expres la aceasta dezvaluire;
c) cand prelucrarea este necesara pentru protectia vietii, integritatii fizice sau a sanatatii persoanei vizate ori a altei persoane, in cazul in care persoana vizata se afla in incapacitate fizica sau juridica de a-si da consimtamantul;
d) cand prelucrarea este efectuata in cadrul activitatilor sale legitime de catre o fundatie, asociatie sau de catre orice alta organizatie cu scop nelucrativ si cu specific politic, filozofic, religios ori sindical, cu conditia ca persoana vizata sa fie membra a acestei organizatii sau sa intretina cu aceasta, in mod regulat, relatii care privesc specificul activitatii organizatiei si ca datele sa nu fie dezvaluite unor terti fara consimtamantul persoanei vizate;
e) cand prelucrarea se refera la date facute publice in mod manifest de catre persoana vizata;
f) cand prelucrarea este necesara pentru constatarea, exercitarea sau apararea unui drept in justitie;
g) cand prelucrarea este necesara in scopuri de medicina preventiva, de stabilire a diagnosticelor medicale, de administrare a unor ingrijiri sau tratamente medicale pentru persoana vizata ori de gestionare a serviciilor de sanatate care actioneaza in interesul persoanei vizate, cu conditia ca prelucrarea datelor respective sa fie efectuate de catre ori sub supravegherea unui cadru medical supus secretului profesional sau de catre ori sub supravegherea unei alte persoane supuse unei obligatii echivalente in ceea ce priveste secretul;
h) cand legea prevede in mod expres aceasta in scopul protejarii unui interes public important, cu conditia ca prelucrarea sa se efectueze cu respectarea drepturilor persoanei vizate si a celorlalte garantii prevazute de prezenta lege.
(3) Prevederile alin. (2) nu aduc atingere dispozitiilor legale care reglementeaza obligatia autoritatilor publice de a respecta si de a ocroti viata intima, familiala si privata.
(4) Autoritatea de supraveghere poate dispune, din motive intemeiate, interzicerea efectuarii unei prelucrari de date din categoriile prevazute la alin. (1), chiar daca persoana vizata si-a dat in scris si in mod neechivoc consimtamantul, iar acest consimtamant nu a fost retras, cu conditia ca interdictia prevazuta la alin. (1) sa nu fie inlaturata prin unul dintre cazurile la care se refera alin. (2) lit. b)-g).

Prelucrarea datelor cu caracter personal avand functie de identificare

Art. 8.
(1) Prelucrarea codului numeric personal sau a altor date cu caracter personal avand o functie de identificare de aplicabilitate generala poate fi efectuata numai daca:
a) persoana vizata si-a dat in mod expres consimtamantul; sau
b) prelucrarea este prevazuta in mod expres de o dispozitie legala.
(2) Autoritatea de supraveghere poate stabili si alte cazuri in care se poate efectua prelucrarea datelor prevazute la alin. (1), numai cu conditia instituirii unor garantii adecvate pentru respectarea drepturilor persoanelor vizate.

Prelucrarea datelor cu caracter personal privind starea de sanatate

Art. 9.
(1) In afara cazurilor prevazute la art. 7 alin. (2), prevederile art. 7 alin. (1) nu se aplica in privinta prelucrarii datelor privind starea de sanatate in urmatoarele cazuri:
a) daca prelucrarea este necesara pentru protectia sanatatii publice;
b) daca prelucrarea este necesara pentru prevenirea unui pericol iminent, pentru prevenirea savarsirii unei fapte penale sau pentru impiedicarea producerii rezultatului unei asemenea fapte ori pentru inlaturarea urmarilor prejudiciabile ale unei asemenea fapte.
(2) Prelucrarea datelor privind starea de sanatate poate fi efectuata numai de catre ori sub supravegherea unui cadru medical, cu conditia respectarii secretului profesional, cu exceptia situatiei in care persoana vizata si-a dat in scris si in mod neechivoc consimtamantul atata timp cat acest consimtamant nu a fost retras, precum si cu exceptia situatiei in care prelucrarea este necesara pentru prevenirea unui pericol iminent, pentru prevenirea savarsirii unei fapte penale, pentru impiedicarea producerii rezultatului unei asemenea fapte sau pentru inlaturarea urmarilor sale prejudiciabile.
(3) Cadrele medicale, institutiile de sanatate si personalul medical al acestora pot prelucra date cu caracter personal referitoare la starea de sanatate, fara autorizatia autoritatii de supraveghere, numai daca prelucrarea este necesara pentru protejarea vietii, integritatii fizice sau sanatatii persoanei vizate. Cand scopurile mentionate se refera la alte persoane sau la public in general si persoana vizata nu si-a dat consimtamantul in scris si in mod neechivoc, trebuie ceruta si obtinuta in prealabil autorizatia autoritatii de supraveghere. Prelucrarea datelor cu caracter personal in afara limitelor prevazute in autorizatie este interzisa.
(4) Cu exceptia motivelor de urgenta, autorizatia prevazuta la alin. (3) poate fi acordata numai dupa ce a fost consultat Colegiul Medicilor din Romania.
(5) Datele cu caracter personal privind starea de sanatate pot fi colectate numai de la persoana vizata. Prin exceptie, aceste date pot fi colectate din alte surse numai in masura in care este necesar pentru a nu compromite scopurile prelucrarii, iar persoana vizata nu vrea ori nu le poate furniza.

Prelucrarea datelor cu caracter personal referitoare la fapte penale sau contraventii

Art. 10.
(1) Prelucrarea datelor cu caracter personal referitoare la savarsirea de infractiuni de catre persoana vizata ori la condamnari penale, masuri de siguranta sau sanctiuni administrative ori contraventionale, aplicate persoanei vizate, poate fi efectuata numai de catre sau sub controlul autoritatilor publice, in limitele puterilor ce le sunt conferite prin lege si in conditiile stabilite de legile speciale care reglementeaza aceste materii.
(2) Autoritatea de supraveghere poate stabili si alte cazuri in care se poate efectua prelucrarea datelor prevazute la alin. (1), numai cu conditia instituirii unor garantii adecvate pentru respectarea drepturilor persoanelor vizate.
(3) Un registru complet al condamnarilor penale poate fi tinut numai sub controlul unei autoritati publice, in limitele puterilor ce ii sunt conferite prin lege.

Exceptii

Art. 11.
Prevederile art. 5, 6, 7 si 10 nu se aplica in situatia in care prelucrarea datelor se face exclusiv in scopuri jurnalistice, literare sau artistice, daca prelucrarea priveste date cu caracter personal care au fost facute publice in mod manifest de catre persoana vizata sau care sunt strans legate de calitatea de persoana publica a persoanei vizate ori de caracterul public al faptelor in care este implicata.

CAPITOLUL IV
Drepturile persoanei vizate in contextul prelucrarii datelor cu caracter personal

Informarea persoanei vizate

Art. 12.
(1) In cazul in care datele cu caracter personal sunt obtinute direct de la persoana vizata, operatorul este obligat sa furnizeze persoanei vizate cel putin urmatoarele informatii, cu exceptia cazului in care aceasta persoana poseda deja informatiile respective:
a) identitatea operatorului si a reprezentantului acestuia, daca este cazul;
b) scopul in care se face prelucrarea datelor;
c) informatii suplimentare, precum: destinatarii sau categoriile de destinatari ai datelor; daca furnizarea tuturor datelor cerute este obligatorie si consecintele refuzului de a le furniza; existenta drepturilor prevazute de prezenta lege pentru persoana vizata, in special a dreptului de acces, de interventie asupra datelor si de opozitie, precum si conditiile in care pot fi exercitate;
d) orice alte informatii a caror furnizare este impusa prin dispozitie a autoritatii de supraveghere, tinand seama de specificul prelucrarii.
(2) In cazul in care datele nu sunt obtinute direct de la persoana vizata, operatorul este obligat ca, in momentul colectarii datelor sau, daca se intentioneaza dezvaluirea acestora catre terti, cel mai tarziu pana in momentul primei dezvaluiri, sa furnizeze persoanei vizate cel putin urmatoarele informatii, cu exceptia cazului in care persoana vizata poseda deja informatiile respective:
a) identitatea operatorului si a reprezentantului acestuia, daca este cazul;
b) scopul in care se face prelucrarea datelor;
c) informatii suplimentare, precum: categoriile de date vizate, destinatarii sau categoriile de destinatari ai datelor, existenta drepturilor prevazute de prezenta lege pentru persoana vizata, in special a dreptului de acces, de interventie asupra datelor si de opozitie, precum si conditiile in care pot fi exercitate;
d) orice alte informatii a caror furnizare este impusa prin dispozitie a autoritatii de supraveghere, tinand seama de specificul prelucrarii.
(3) Prevederile alin. (2) nu se aplica atunci cand prelucrarea datelor se efectueaza exclusiv in scopuri jurnalistice, literare sau artistice, daca aplicarea acestora ar da indicii asupra surselor de informare.
(4) Prevederile alin. (2) nu se aplica in cazul in care prelucrarea datelor se face in scopuri statistice, de cercetare istorica sau stiintifica, ori in orice alte situatii in care furnizarea unor asemenea informatii se dovedeste imposibila sau ar implica un efort disproportionat fata de interesul legitim care ar putea fi lezat, precum si in situatiile in care inregistrarea sau dezvaluirea datelor este expres prevazuta de lege.

Dreptul de acces la date

Art. 13.
(1) Orice persoana vizata are dreptul de a obtine de la operator, la cerere si in mod gratuit pentru o solicitare pe an, confirmarea faptului ca datele care o privesc sunt sau nu sunt prelucrate de acesta. Operatorul este obligat, in situatia in care prelucreaza date cu caracter personal care privesc solicitantul, sa comunice acestuia, impreuna cu confirmarea, cel putin urmatoarele:
a) informatii referitoare la scopurile prelucrarii, categoriile de date avute in vedere si destinatarii sau categoriile de destinatari carora le sunt dezvaluite datele;
b) comunicarea intr-o forma inteligibila a datelor care fac obiectul prelucrarii, precum si a oricarei informatii disponibile cu privire la originea datelor;
c) informatii asupra principiilor de functionare a mecanismului prin care se efectueaza orice prelucrare automata a datelor care vizeaza persoana respectiva;
d) informatii privind existenta dreptului de interventie asupra datelor si a dreptului de opozitie, precum si conditiile in care pot fi exercitate;
e) informatii asupra posibilitatii de a consulta registrul de evidenta a prelucrarilor de date cu caracter personal, prevazut la art. 24, de a inainta plangere catre autoritatea de supraveghere, precum si de a se adresa instantei pentru atacarea deciziilor operatorului, in conformitate cu dispozitiile prezentei legi.
(2) Persoana vizata poate solicita de la operator informatiile prevazute la alin. (1), printr-o cerere intocmita in forma scrisa, datata si semnata. In cerere solicitantul poate arata daca doreste ca informatiile sa ii fie comunicate la o anumita adresa, care poate fi si de posta electronica, sau printr-un serviciu de corespondenta care sa asigure ca predarea i se va face numai personal.
(3) Operatorul este obligat sa comunice informatiile solicitate, in termen de 15 zile de la data primirii cererii, cu respectarea eventualei optiuni a solicitantului exprimate potrivit alin. (2).
(4) In cazul datelor cu caracter personal legate de starea de sanatate, cererea prevazuta la alin. (2) poate fi introdusa de persoana vizata fie direct, fie prin intermediul unui cadru medical care va indica in cerere persoana in numele careia este introdusa. La cererea operatorului sau a persoanei vizate comunicarea prevazuta la alin. (3) poate fi facuta prin intermediul unui cadru medical desemnat de persoana vizata.
(5) In cazul in care datele cu caracter personal legate de starea de sanatate sunt prelucrate in scop de cercetare stiintifica, daca nu exista, cel putin aparent, riscul de a se aduce atingere drepturilor persoanei vizate si daca datele nu sunt utilizate pentru a lua decizii sau masuri fata de o anumita persoana, comunicarea prevazuta la alin. (3) se poate face si intr-un termen mai mare decat cel prevazut la acel alineat, in masura in care aceasta ar putea afecta bunul mers sau rezultatele cercetarii, si nu mai tarziu de momentul in care cercetarea este incheiata. In acest caz persoana vizata trebuie sa isi fi dat in mod expres si neechivoc consimtamantul ca datele sa fie prelucrate in scop de cercetare stiintifica, precum si asupra posibilei amanari a comunicarii prevazute la alin. (3) din acest motiv.
(6) Prevederile alin. (2) nu se aplica atunci cand prelucrarea datelor se efectueaza exclusiv in scopuri jurnalistice, literare sau artistice, daca aplicarea acestora ar da indicii asupra surselor de informare.

Dreptul de interventie asupra datelor

Art. 14.
(1) Orice persoana vizata are dreptul de a obtine de la operator, la cerere si in mod gratuit:
a) dupa caz, rectificarea, actualizarea, blocarea sau stergerea datelor a caror prelucrare nu este conforma prezentei legi, in special a datelor incomplete sau inexacte;
b) dupa caz, transformarea in date anonime a datelor a caror prelucrare nu este conforma prezentei legi;
c) notificarea catre tertii carora le-au fost dezvaluite datele a oricarei operatiuni efectuate conform lit. a)
sau b), daca aceasta notificare nu se dovedeste imposibila sau nu presupune un efort disproportionat fata de interesul legitim care ar putea fi lezat. (2) Pentru exercitarea dreptului prevazut la alin. (1) persoana vizata va inainta operatorului o cerere intocmita in forma scrisa, datata si semnata. In cerere solicitantul poate arata daca doreste ca informatiile sa ii fie comunicate la o anumita adresa, care poate fi si de posta electronica, sau printr-un serviciu de corespondenta care sa asigure ca predarea i se va face numai personal.
(3) Operatorul este obligat sa comunice masurile luate in temeiul alin. (1), precum si, daca este cazul, numele tertului caruia i-au fost dezvaluite datele cu caracter personal referitoare la persoana vizata, in termen de 15 zile de la data primirii cererii, cu respectarea eventualei optiuni a solicitantului exprimate potrivit alin. (2).

Dreptul de opozitie

Art. 15.
(1) Persoana vizata are dreptul de a se opune in orice moment, din motive intemeiate si legitime legate de situatia sa particulara, ca date care o vizeaza sa faca obiectul unei prelucrari, cu exceptia cazurilor in care exista dispozitii legale contrare. In caz de opozitie justificata prelucrarea nu mai poate viza datele in cauza.
(2) Persoana vizata are dreptul de a se opune in orice moment, in mod gratuit si fara nici o justificare, ca datele care o vizeaza sa fie prelucrate in scop de marketing direct, in numele operatorului sau al unui tert, sau sa fie dezvaluite unor terti intr-un asemenea scop.
(3) In vederea exercitarii drepturilor prevazute la alin. (1) si (2) persoana vizata va inainta operatorului o cerere intocmita in forma scrisa, datata si semnata. In cerere solicitantul poate arata daca doreste ca informatiile sa ii fie comunicate la o anumita adresa, care poate fi si de posta electronica, sau printr-un serviciu de corespondenta care sa asigure ca predarea i se va face numai personal.
(4) Operatorul este obligat sa comunice persoanei vizate masurile luate in temeiul alin. (1) sau (2), precum si, daca este cazul, numele tertului caruia i-au fost dezvaluite datele cu caracter personal referitoare la persoana vizata, in termen de 15 zile de la data primirii cererii, cu respectarea eventualei optiuni a solicitantului exprimate potrivit alin. (3).

Exceptii

Art. 16.
(1) Prevederile art. 12, 13, ale art. 14 alin. (3) si ale art. 15 nu se aplica in cazul activitatilor prevazute la art. 2 alin. (5), daca prin aplicarea acestora este prejudiciata eficienta actiunii sau obiectivul urmarit in indeplinirea atributiilor legale ale autoritatii publice.
(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile strict pentru perioada necesara atingerii obiectivului urmarit prin desfasurarea activitatilor mentionate la art. 2 alin. (5).
(3) Dupa incetarea situatiei care justifica aplicarea alin. (1) si (2) operatorii care desfasoara activitatile prevazute la art. 2 alin. (5) vor lua masurile necesare pentru a asigura respectarea drepturilor persoanelor vizate.
(4) Autoritatile publice tin evidenta unor astfel de cazuri si informeaza periodic autoritatea de supraveghere despre modul de solutionare a lor.

Dreptul de a nu fi supus unei decizii individuale

Art. 17.
(1) Orice persoana are dreptul de a cere si de a obtine:
a) retragerea sau anularea oricarei decizii care produce efecte juridice in privinta sa, adoptata exclusiv pe baza unei prelucrari de date cu caracter personal, efectuata prin mijloace automate, destinata sa evalueze unele aspecte ale personalitatii sale, precum competenta profesionala, credibilitatea, comportamentul sau ori alte asemenea aspecte;
b) reevaluarea oricarei alte decizii luate in privinta sa, care o afecteaza in mod semnificativ, daca decizia a fost adoptata exclusiv pe baza unei prelucrari de date care intruneste conditiile prevazute la lit. a).
(2) Respectandu-se celelalte garantii prevazute de prezenta lege, o persoana poate fi supusa unei decizii de natura celei vizate la alin. (1), numai in urmatoarele situatii:
a) decizia este luata in cadrul incheierii sau executarii unui contract, cu conditia ca cererea de incheiere sau de executare a contractului, introdusa de persoana vizata, sa fi fost satisfacuta sau ca unele masuri adecvate, precum posibilitatea de a-si sustine punctul de vedere, sa garanteze apararea propriului interes legitim;
b) decizia este autorizata de o lege care precizeaza masurile ce garanteaza apararea interesului legitim al persoanei vizate.

Dreptul de a se adresa justitiei

Art. 18.
(1) Fara a se aduce atingere posibilitatii de a se adresa cu plangere autoritatii de supraveghere, persoanele vizate au dreptul de a se adresa justitiei pentru apararea oricaror drepturi garantate de prezenta lege, care le-au fost incalcate.
(2) Orice persoana care a suferit un prejudiciu in urma unei prelucrari de date cu caracter personal, efectuata ilegal, se poate adresa instantei competente pentru repararea acestuia.
(3) Instanta competenta este cea in a carei raza teritoriala domiciliaza reclamantul. Cererea de chemare in judecata este scutita de taxa de timbru.

CAPITOLUL V
Confidentialitatea si securitatea prelucrarilor

Confidentialitatea prelucrarilor

Art. 19.
Orice persoana care actioneaza sub autoritatea operatorului sau a persoanei imputernicite, inclusiv persoana imputernicita, care are acces la date cu caracter personal, nu poate sa le prelucreze decat pe baza instructiunilor operatorului, cu exceptia cazului in care actioneaza in temeiul unei obligatii legale.

Securitatea prelucrarilor

Art. 20.
(1) Operatorul este obligat sa aplice masurile tehnice si organizatorice adecvate pentru protejarea datelor cu caracter personal impotriva distrugerii accidentale sau ilegale, pierderii, modificarii, dezvaluirii sau accesului neautorizat, in special daca prelucrarea respectiva comporta transmisii de date in cadrul unei retele, precum si impotriva oricarei alte forme de prelucrare ilegala.
(2) Aceste masuri trebuie sa asigure, potrivit stadiului tehnicii utilizate in procesul de prelucrare si de costuri, un nivel de securitate adecvat in ceea ce priveste riscurile pe care le reprezinta prelucrarea, precum si in ceea ce priveste natura datelor care trebuie protejate. Cerintele minime de securitate vor fi elaborate de autoritatea de supraveghere si vor fi actualizate periodic, corespunzator progresului tehnic si experientei acumulate.
(3) Operatorul, atunci cand desemneaza o persoana imputernicita, este obligat sa aleaga o persoana care prezinta suficiente garantii in ceea ce priveste masurile de securitate tehnica si organizatorice cu privire la prelucrarile ce vor fi efectuate, precum si sa vegheze la respectarea acestor masuri de catre persoana desemnata.
(4) Autoritatea de supraveghere poate decide, in cazuri individuale, asupra obligarii operatorului la adoptarea unor masuri suplimentare de securitate, cu exceptia celor care privesc garantarea securitatii serviciilor de telecomunicatii.
(5) Efectuarea prelucrarilor prin persoane imputernicite trebuie sa se desfasoare in baza unui contract incheiat in forma scrisa, care va cuprinde in mod obligatoriu:
a) obligatia persoanei imputernicite de a actiona doar in baza instructiunilor primite de la operator;
b) faptul ca indeplinirea obligatiilor prevazute la alin. (1) revine si persoanei imputernicite.

CAPITOLUL VI
Supravegherea si controlul prelucrarilor de date cu caracter personal

Autoritatea de supraveghere

Art. 21.
(1) Autoritatea de supraveghere, in sensul prezentei legi, este Avocatul Poporului.
(2) Autoritatea de supraveghere isi desfasoara activitatea in conditii de completa independenta si impartialitate.
(3) Autoritatea de supraveghere monitorizeaza si controleaza sub aspectul legalitatii prelucrarile de date cu caracter personal care cad sub incidenta prezentei legi.
In acest scop autoritatea de supraveghere exercita urmatoarele atributii:
a) elaboreaza formularele tipizate ale notificarilor si ale registrelor proprii;
b) primeste si analizeaza notificarile privind prelucrarea datelor cu caracter personal, anuntand operatorului rezultatele controlului prealabil;
c) autorizeaza prelucrarile de date in situatiile prevazute de lege;
d) poate dispune, in cazul in care constata incalcarea dispozitiilor prezentei legi, suspendarea provizorie sau incetarea prelucrarii datelor, stergerea partiala ori integrala a datelor prelucrate si poate sa sesiseze organele de urmarire penala sau sa intenteze actiuni in justitie;
e) pastreaza si pune la dispozitie publicului registrul de evidenta a prelucrarilor de date cu caracter personal;
f) primeste si solutioneaza plangeri, sesizari sau cereri de la persoanele fizice si comunica solutia data ori, dupa caz, diligentele depuse;
g) efectueaza investigatii din oficiu sau la primirea unor plangeri ori sesizari;
h) este consultata atunci cand se elaboreaza proiecte de acte normative referitoare la protectia drepturilor si libertatilor persoanelor, in privinta prelucrarii datelor cu caracter personal;
i) poate face propuneri privind initierea unor proiecte de acte normative sau modificarea actelor normative in vigoare in domenii legate de prelucrarea datelor cu caracter personal;
j) coopereaza cu autoritatile publice si cu organele administratiei publice, centralizeaza si analizeaza rapoartele anuale de activitate ale acestora privind protectia persoanelor in privinta prelucrarii datelor cu caracter personal, formuleaza recomandari si avize asupra oricarei chestiuni legate de protectia drepturilor si libertatilor fundamentale in privinta prelucrarii datelor cu caracter personal, la cererea oricarei persoane, inclusiv a autoritatilor publice si a organelor administratiei publice; aceste recomandari si avize trebuie sa faca mentiune despre temeiurile pe care se sprijina si se comunica in copie si Ministerului Justitiei; atunci cand recomandarea sau avizul este cerut de lege, se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I;
k) coopereaza cu autoritatile similare de peste hotare in vederea asistentei mutuale, precum si cu persoanele cu domiciliul sau cu sediul in strainatate, in scopul apararii drepturilor si libertatilor fundamentale ce pot fi afectate prin prelucrarea datelor cu caracter personal;
l) indeplineste alte atributii prevazute de lege.
(4) Intregul personal al autoritatii de supraveghere are obligatia de a pastra secretul profesional, cu exceptiile prevazute de lege, pe termen nelimitat, asupra informatiilor confidentiale sau clasificate la care are sau a avut acces in exercitarea atributiilor de serviciu, inclusiv dupa incetarea raporturilor juridice cu autoritatea de supraveghere.

Notificarea catre autoritatea de supraveghere

Art. 22.
(1) Operatorul este obligat sa notifice autoritatii de supraveghere, personal sau prin reprezentant, inainte de efectuarea oricarei prelucrari ori a oricarui ansamblu de prelucrari avand acelasi scop sau scopuri corelate.
(2) Notificarea nu este necesara in cazul in care prelucrarea are ca unic scop tinerea unui registru destinat prin lege informarii publicului si deschis spre consultare publicului in general sau oricarei persoane care probeaza un interes legitim, cu conditia ca prelucrarea sa se limiteze la datele strict necesare tinerii registrului mentionat.
(3) Notificarea va cuprinde cel putin urmatoarele informatii:
a) numele sau denumirea si domiciliul ori sediul operatorului si ale reprezentantului desemnat al acestuia, daca este cazul;
b) scopul sau scopurile prelucrarii;
c) o descriere a categoriei sau a categoriilor de persoane vizate si a datelor ori a categoriilor de date ce vor fi prelucrate;
d) destinatarii sau categoriile de destinatari carora se intentioneaza sa li se dezvaluie datele;
e) garantiile care insotesc dezvaluirea datelor catre terti;
f) modul in care persoanele vizate sunt informate asupra drepturilor lor; data estimata pentru incheierea operatiunilor de prelucrare, precum si destinatia ulterioara a datelor;
g) transferuri de date care se intentioneaza sa fie facute catre alte state;
h) o descriere generala care sa permita aprecierea preliminara a masurilor luate pentru asigurarea securitatii prelucrarii;
i) specificarea oricarui sistem de evidenta a datelor cu caracter personal, care are legatura cu prelucrarea, precum si a eventualelor legaturi cu alte prelucrari de date sau cu alte sisteme de evidenta a datelor cu caracter personal, indiferent daca se efectueaza, respectiv daca sunt sau nu sunt situate pe teritoriul Romaniei;
j) motivele care justifica aplicarea prevederilor art. 11, art. 12 alin. (3) sau (4) ori ale art. 13 alin. (5) sau (6), in situatia in care prelucrarea datelor se face exclusiv in scopuri jurnalistice, literare sau artistice ori in scopuri statistice, de cercetare istorica sau stiintifica.
(4) Daca notificarea este incompleta, autoritatea de supraveghere va solicita completarea acesteia.
(5) In limitele puterilor de investigare de care dispune, autoritatea de supraveghere poate solicita si alte informatii, in special privind originea datelor, tehnologia de prelucrare automata utilizata si detalii referitoare la masurile de securitate. Dispozitiile prezentului alineat nu se aplica in situatia in care prelucrarea datelor se face exclusiv in scopuri jurnalistice, literare sau artistice.
(6) Daca se intentioneaza ca datele care sunt prelucrate sa fie transferate in strainatate, notificarea va cuprinde si urmatoarele elemente:
a) categoriile de date care vor face obiectul transferului;
b) tara de destinatie pentru fiecare categorie de date.
(7) Notificarea este supusa unei taxe care trebuie platita de operator autoritatii de supraveghere.
(8) Autoritatile publice care efectueaza prelucrari de date cu caracter personal in legatura cu activitatile descrise la art. 2 alin. (5), in temeiul legii sau in indeplinirea obligatiilor asumate prin acorduri internationale ratificate, sunt scutite de taxa prevazuta la alin. (7). Notificarea se va transmite in termen de 15 zile de la intrarea in vigoare a actului normativ care instituie obligatia respectiva si va cuprinde numai urmatoarele elemente:
a) denumirea si sediul operatorului;
b) scopul si temeiul legal al prelucrarii;
c) categoriile de date cu caracter personal supuse prelucrarii.
(9) Autoritatea de supraveghere poate stabili si alte situatii in care notificarea nu este necesara, in afara celei prevazute la alin. (2), sau situatii in care notificarea se poate efectua intr-o forma simplificata, precum si continutul acesteia, numai in unul dintre urmatoarele cazuri:
a) atunci cand, luand in considerare natura datelor destinate sa fie prelucrate, prelucrarea nu poate afecta, cel putin aparent, drepturile persoanelor vizate, cu conditia sa precizeze expres scopurile in care se poate face o asemenea prelucrare, datele sau categoriile de date care pot fi prelucrate, categoria sau categoriile de persoane vizate, destinatarii sau categoriile de destinatari carora datele le pot fi dezvaluite si perioada pentru care datele pot fi stocate;
b) atunci cand prelucrarea se efectueaza in conditiile art. 7 alin. (2) lit. d).

Controlul prealabil

Art. 23.
(1) Autoritatea de supraveghere va stabili categoriile de operatiuni de prelucrare care sunt susceptibile de a prezenta riscuri speciale pentru drepturile si libertatile persoanelor.
(2) Daca pe baza notificarii autoritatea de supraveghere constata ca prelucrarea se incadreaza in una dintre categoriile mentionate la alin. (1), va dispune obligatoriu efectuarea unui control prealabil inceperii prelucrarii respective, cu anuntarea operatorului.
(3) Operatorii care nu au fost anuntati in termen de 5 zile de la data notificarii despre efectuarea unui control prealabil pot incepe prelucrarea.
(4) In situatia prevazuta la alin. (2) autoritatea de supraveghere este obligata ca, in termen de cel mult 30 de zile de la data notificarii, sa aduca la cunostinta operatorului rezultatul controlului efectuat, precum si decizia emisa in urma acestuia.

Registrul de evidenta a prelucrarilor de date cu caracter personal

Art. 24.
(1) Autoritatea de supraveghere pastreaza un registru de evidenta a prelucrarilor de date cu caracter personal, notificate in conformitate cu prevederile art. 22. Registrul va cuprinde toate informatiile prevazute la art. 22 alin. (3).
(2) Fiecare operator primeste un numar de inregistrare. Numarul de inregistrare trebuie mentionat pe orice act prin care datele sunt colectate, stocate sau dezvaluite.
(3) Orice schimbare de natura sa afecteze exactitatea informatiilor inregistrate va fi comunicata autoritatii de supraveghere in termen de 5 zile. Autoritatea de supraveghere va dispune de indata efectuarea mentiunilor corespunzatoare in registru.
(4) Activitatile de prelucrare a datelor cu caracter personal, incepute anterior intrarii in vigoare a prezentei legi, vor fi notificate in vederea inregistrarii in termen de 15 zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
(5) Registrul de evidenta a prelucrarilor de date cu caracter personal este deschis spre consultare publicului. Modalitatea de consultare se stabileste de autoritatea de supraveghere.

Plangeri adresate autoritatii de supraveghere

Art. 25.
(1) In vederea apararii drepturilor prevazute de prezenta lege persoanele ale caror date cu caracter personal fac obiectul unei prelucrari care cade sub incidenta prezentei legi pot inainta plangere catre autoritatea de supraveghere. Plangerea se poate face direct sau prin reprezentant. Persoana lezata poate imputernici o asociatie sau o fundatie sa ii reprezinte interesele.
(2) Plangerea catre autoritatea de supraveghere nu poate fi inaintata daca o cerere in justitie, avand acelasi obiect si aceleasi parti, a fost introdusa anterior.
(3) In afara cazurilor in care o intarziere ar cauza un prejudiciu iminent si ireparabil, plangerea catre autoritatea de supraveghere nu poate fi inaintata mai devreme de 15 zile de la inaintarea unei plangeri cu acelasi continut catre operator.
(4) In vederea solutionarii plangerii, daca apreciaza ca este necesar, autoritatea de supraveghere poate audia persoana vizata, operatorul si, daca este cazul, persoana imputernicita sau asociatia ori fundatia care reprezinta interesele persoanei vizate. Aceste persoane au dreptul de a inainta cereri, documente si memorii. Autoritatea de supraveghere poate dispune efectuarea de expertize.
(5) Daca plangerea este gasita intemeiata, autoritatea de supraveghere poate decide oricare dintre masurile prevazute la art. 21 alin. (3) lit. d). Interdictia temporara a prelucrarii poate fi instituita numai pana la incetarea motivelor care au determinat luarea acestei masuri.
(6) Decizia trebuie motivata si se comunica partilor interesate in termen de 30 de zile de la data primirii plangerii.
(7) Autoritatea de supraveghere poate ordona, daca apreciaza necesar, suspendarea unora sau tuturor operatiunilor de prelucrare pana la solutionarea plangerii in conditiile alin. (5).
(8) Autoritatea de supraveghere se poate adresa justitiei pentru apararea oricaror drepturi garantate de prezenta lege persoanelor vizate. Instanta competenta este Tribunalul Municipiului Bucuresti. Cererea de chemare in judecata este scutita de taxa de timbru.
(9) La cererea persoanelor vizate, pentru motive intemeiate, instanta poate dispune suspendarea prelucrarii pana la solutionarea plangerii de catre autoritatea de supraveghere.
(10) Prevederile alin. (4)-(9) se aplica in mod corespunzator si in situatia in care autoritatea de supraveghere afla pe orice alta cale despre savarsirea unei incalcari a drepturilor recunoscute de prezenta lege persoanelor vizate.

Contestarea deciziilor autoritatii de supraveghere

Art. 26.
(1) Impotriva oricarei decizii emise de autoritatea de supraveghere in temeiul dispozitiilor prezentei legi operatorul sau persoana vizata poate formula contestatie in termen de 15 zile de la comunicare, sub sanctiunea decaderii, la instanta de contencios administrativ competenta. Cererea se judeca de urgenta, cu citarea partilor. Solutia este definitiva si irevocabila.
(2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1), precum si de la cele ale art. 23 si 25 prelucrarile de date cu caracter personal, efectuate in cadrul activitatilor prevazute la art. 2 alin. (5).

Exercitarea atributiilor de investigare

Art. 27.
(1) Autoritatea de supraveghere poate investiga, din oficiu sau la primirea unei plangeri, orice incalcare a drepturilor persoanelor vizate, respectiv a obligatiilor care revin operatorilor si, dupa caz, persoanelor imputernicite, in cadrul efectuarii prelucrarilor de date cu caracter personal, in scopul apararii drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanelor vizate.
(2) Atributiile de investigare nu pot fi exercitate de catre autoritatea de supraveghere in cazul in care o cerere in justitie introdusa anterior are ca obiect savarsirea aceleiasi incalcari a drepturilor si opune aceleasi parti.
(3) In exercitarea atributiilor de investigare autoritatea de supraveghere poate solicita operatorului orice informatii legate de prelucrarea datelor cu caracter personal si poate verifica orice document sau inregistrare referitoare la prelucrarea de date cu caracter personal.
(4) Secretul de stat si secretul profesional nu pot fi invocate pentru a impiedica exercitarea atributiilor acordate prin prezenta lege autoritatii de supraveghere. Atunci cand este invocata protectia secretului de stat sau a secretului profesional, autoritatea de supraveghere are obligatia de a pastra secretul.
(5) Daca exercitarea atributiei de investigare a autoritatii de supraveghere are ca obiect o prelucrare de date cu caracter personal, efectuata de autoritatile publice in legatura cu activitatile descrise la art. 2 alin. (5) pentru un caz concret, este necesara obtinerea acordului prealabil al procurorului sau al instantei competente.

Norme de conduita

Art. 28.
(1) Asociatiile profesionale au obligatia de a elabora si de a supune spre avizare autoritatii de supraveghere coduri de conduita care sa contina norme adecvate pentru protectia drepturilor persoanelor ale caror date cu caracter personal pot fi prelucrate de catre membrii acestora.
(2) Normele de conduita trebuie sa prevada masuri si proceduri care sa asigure un nivel satisfacator de protectie, tinand seama de natura datelor ce pot fi prelucrate. Autoritatea de supraveghere poate dispune masuri si proceduri specifice pentru perioada in care normele de conduita la care s-a facut referire anterior nu sunt adoptate.

CAPITOLUL VII
Transferul in strainatate al datelor cu caracter personal

Conditiile transferului in strainatate al datelor cu caracter personal

Art. 29.
(1) Transferul catre un alt stat de date cu caracter personal care fac obiectul unei prelucrari sau sunt destinate sa fie prelucrate dupa transfer poate avea loc numai in conditiile in care nu se incalca legea romana, iar statul catre care se intentioneaza transferul asigura un nivel de protectie adecvat.
(2) Nivelul de protectie va fi apreciat de catre autoritatea de supraveghere, tinand seama de totalitatea imprejurarilor in care se realizeaza transferul de date, in special avand in vedere natura datelor transmise, scopul prelucrarii si durata propusa pentru prelucrare, statul de origine si statul de destinatie finala, precum si legislatia statului solicitant. In cazul in care autoritatea de supraveghere constata ca nivelul de protectie oferit de statul de destinatie este nesatisfacator, poate dispune interzicerea transferului de date.
(3) In toate situatiile transferul de date cu caracter personal catre un alt stat va face obiectul unei notificari prealabile a autoritatii de supraveghere.
(4) Autoritatea de supraveghere poate autoriza transferul de date cu caracter personal catre un stat a carui legislatie nu prevede un nivel de protectie cel putin egal cu cel oferit de legea romana atunci cand operatorul ofera garantii suficiente cu privire la protectia drepturilor fundamentale ale persoanelor. Aceste garantii trebuie sa fie stabilite prin contracte incheiate intre operatori si persoanele fizice sau juridice din dispozitia carora se efectueaza transferul.
(5) Prevederile alin. (2), (3) si (4) nu se aplica daca transferul datelor se face in baza prevederilor unei legi speciale sau ale unui acord international ratificat de Romania, in special daca transferul se face in scopul prevenirii, cercetarii sau reprimarii unei infractiuni.
(6) Prevederile prezentului articol nu se aplica atunci cand prelucrarea datelor se face exclusiv in scopuri jurnalistice, literare sau artistice, daca datele au fost facute publice in mod manifest de catre persoana vizata sau sunt strans legate de calitatea de persoana publica a persoanei vizate ori de caracterul public al faptelor in care este implicata.

Situatii in care transferul este intotdeauna permis

Art. 30.
Transferul de date este intotdeauna permis in urmatoarele situatii:
a) cand persoana vizata si-a dat in mod explicit consimtamantul pentru efectuarea transferului; in cazul in care transferul de date se face in legatura cu oricare dintre datele prevazute la art. 7, 8 si 10, consimtamantul trebuie dat in scris;
b) cand este necesar pentru executarea unui contract incheiat intre persoana vizata si operator sau pentru executarea unor masuri precontractuale dispuse la cererea pesoanei vizate;
c) cand este necesar pentru incheierea sau pentru executarea unui contract incheiat ori care se va incheia, in interesul persoanei vizate, intre operator si un tert;
d) cand este necesar pentru satisfacerea unui interes public major, precum apararea nationala, ordinea publica sau siguranta nationala, pentru buna desfasurare a procesului penal ori pentru constatarea, exercitarea sau apararea unui drept in justitie, cu conditia ca datele sa fie prelucrate in legatura cu acest scop si nu mai mult timp decat este necesar;
e) cand este necesar pentru a proteja viata, integritatea fizica sau sanatatea persoanei vizate;
f) cand intervine ca urmare a unei cereri anterioare de acces la documente oficiale care sunt publice ori a unei cereri privind informatii care pot fi obtinute din registre sau prin orice alte documente accesibile publicului.

CAPITOLUL VIII
Contraventii si sanctiuni

Omisiunea de a notifica si notificarea cu rea-credinta

Art. 31.
Omisiunea de a efectua notificarea in conditiile art. 22 sau ale art. 29 alin. (3) in situatiile in care aceasta notificare este obligatorie, precum si notificarea incompleta sau care contine informatii false constituie contraventii, daca nu sunt savarsite in astfel de conditii incat sa constituie infractiuni, si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000.000 lei la 100.000.000 lei.

Prelucrarea nelegala a datelor cu caracter personal

Art. 32.
Prelucrarea datelor cu caracter personal de catre un operator sau de o persoana imputernicita de acesta, cu incalcarea prevederilor art. 4-10 sau cu nesocotirea drepturilor prevazute la art. 12-15 sau la art. 17, constituie contraventie, daca nu este savarsita in astfel de conditii incat sa constituie infractiune, si se sanctioneaza cu amenda de la 10.000.000 lei la 250.000.000 lei.

Neindeplinirea obligatiilor privind confidentialitatea si aplicarea masurilor de securitate

Art. 33.
Neindeplinirea obligatiilor privind aplicarea masurilor de securitate si de pastrare a confidentialitatii prelucrarilor, prevazute la art. 19 si 20, constituie contraventie, daca nu este savarsita in astfel de conditii incat sa constituie infractiune, si se sanctioneaza cu amenda de la 15.000.000 lei la 500.000.000 lei.

Refuzul de a furniza informatii

Art. 34.
Refuzul de a furniza autoritatii de supraveghere informatiile sau documentele cerute de aceasta in exercitarea atributiilor de investigare prevazute la art. 27 constituie contraventie, daca nu este savarsita in astfel de conditii incat sa constituie infractiune, si se sanctioneaza cu amenda de la 10.000.000 lei la 150.000.000 lei.

Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor

Art. 35.
(1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se efectueaza de catre autoritatea de supraveghere, care poate delega aceste atributii unor persoane recrutate din randul personalului sau, precum si de reprezentanti imputerniciti ai organelor cu atributii de supraveghere si control, abilitate potrivit legii.
(2) Dispozitiile prezentei legi referitoare la contraventii se completeaza cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, in masura in care prezenta lege nu dispune altfel.
(3) Impotriva proceselor-verbale de constatare si sanctionare se poate face plangere la sectiile de contencios administrativ ale tribunalelor.

CAPITOLUL IX
Dispozitii finale

Intrarea in vigoare

Art. 36.
Prezenta lege intra in vigoare la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si se pune in aplicare in termen de 3 luni de la intrarea sa in vigoare.

Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 15 octombrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.

PRESEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VACAROIU

Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 22 octombrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
VALER DORNEANU

Bucuresti, 21 noiembrie 2001

Lege nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate
(publicata in Monitorul Oficial nr. 248 din 12 aprilie 2001)
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

SECTIUNEA 1
Principii
Art. 1.
Scopul prezentei legi este protectia informatiilor clasificate si a surselor confidentiale ce asigura acest tip de informatii. Protejarea acestor informatii se face prin instituirea sistemului national de protectie a informatiilor.

Art. 2.
(1) Dreptul de a avea acces la informatiile de interes public este garantat prin lege.
(2) Accesul la informatiile clasificate este permis numai in cazurile, in conditiile si prin respectarea procedurilor prevazute de lege.

Art. 3.
Nici o prevedere a prezentei legi nu va putea fi interpretata in sensul limitarii accesului la informatiile de interes public sau al ignorarii Constitutiei, a Declaratiei Universale a Drepturilor Omului, a pactelor si a celorlalte tratate la care Romania este parte, referitoare la dreptul de a primi si raspandi informatii.

Art. 4.
Principalele obiective ale protectiei informatiilor clasificate sunt:
a) protejarea informatiilor clasificate impotriva actiunilor de spionaj, compromitere sau acces neautorizat, alterarii sau modificarii continutului acestora, precum si impotriva sabotajelor ori distrugerilor neautorizate;
b) realizarea securitatii sistemelor informatice si de transmitere a informatiilor clasificate.

Art. 5.
Masurile ce decurg din aplicarea legii sunt destinate:
a) sa previna accesul neautorizat la informatiile clasificate;
b) sa identifice imprejurarile, precum si persoanele care, prin actiunile lor, pot pune in pericol securitatea informatiilor clasificate;
c) sa garanteze ca informatiile clasificate sunt distribuite exclusiv persoanelor indreptatite, potrivit legii, sa le cunoasca;
d) sa asigure protectia fizica a informatiilor, precum si a personalului necesar protectiei informatiilor clasificate.

Art. 6.
(1) Standardele nationale de protectie a informatiilor clasificate sunt obligatorii si se stabilesc de catre Serviciul Roman de Informatii numai cu acordul Autoritatii Nationale de Securitate.
(2) Standardele la care se refera alin. (1) vor fi in concordanta cu interesul national, precum si cu criteriile si recomandarile NATO.
(3) In cazul unui conflict intre normele interne privind protectia informatiilor clasificate si normele NATO, in aceasta materie vor avea prioritate normele NATO.

Art. 7.
(1) Persoanele care vor avea acces la informatii clasificate secrete de stat vor fi verificate, in prealabil, cu privire la onestitatea si profesionalismul lor, referitoare la utilizarea acestor informatii.
(2) Pentru candidatii la functii publice ce implica lucrul cu asemenea informatii, precum si competenta de a autoriza accesul la astfel de informatii, verificarea este anterioara numirii in acele functii si se solicita obligatoriu de autoritatea de investire.
(3) Procedurile de verificare sunt cele obligatorii pentru persoanele care lucreaza in cadrul Autoritatii Nationale de Securitate, care gestioneaza informatii NATO, potrivit echivalentelor nivelurilor de secretizare prevazute prin prezenta lege.

Art. 8.
Personalul anume desemnat pentru realizarea protectiei informatiilor clasificate se include intr-un sistem permanent de pregatire si perfectionare, la intervale regulate, potrivit standardelor nationale de protectie.

Art. 9.
Protectia informatiilor clasificate vizeaza:
a) protectia juridica;
b) protectia prin masuri procedurale;
c) protectia fizica;
d) protectia personalului care are acces la informatiile clasificate ori este desemnat sa asigure securitatea acestora;
e) protectia surselor generatoare de informatii.

Art. 10.
(1) Institutiile care detin sau utilizeaza informatii clasificate vor tine un registru de evidenta a autorizatiilor acordate personalului, sub semnatura.
(2) Fiecare autorizatie se reverifica ori de cate ori este necesar sa se garanteze ca este conforma standardelor aplicabile functiei pe care respectivele persoane o ocupa.
(3) Reverificarea autorizatiei este obligatorie si constituie o prioritate ori de cate ori apar indicii ca mentinerea acesteia nu mai este compatibila cu interesele de securitate.

Art. 11.
Accesul in cladirile si infrastructurile informatice in care se desfasoara activitati cu informatii clasificate ori sunt pastrate sau stocate informatii cu acest caracter este permis numai in cazuri autorizate.

Art. 12.
Standardele de protectie a informatiilor clasificate, incredintate persoanelor ori organizatiilor din afara structurilor guvernamentale, vor fi neconditionat compatibile cu cele stabilite pentru aceste structuri.

Art. 13.
Solicitarea certificatului de securitate pentru persoanele cu atributii nemijlocite in domeniul protectiei informatiilor clasificate este obligatorie.

Art. 14.
Consiliul Suprem de Aparare a Tarii asigura coordonarea la nivel national a tuturor programelor de protectie a informatiilor clasificate.

SECTIUNEA a 2-a
Definitii
Art. 15.
In sensul prezentei legi, urmatorii termeni se definesc astfel:
a) informatii - orice documente, date, obiecte sau activitati, indiferent de suport, forma, mod de exprimare sau de punere in circulatie;
b) informatii clasificate - informatiile, datele, documentele de interes pentru securitatea nationala, care, datorita nivelurilor de importanta si consecintelor care s-ar produce ca urmare a dezvaluirii sau diseminarii neautorizate, trebuie sa fie protejate;
c) clasele de secretizare sunt: secrete de stat si secrete de serviciu;
d) informatii secrete de stat - informatiile care privesc securitatea nationala, prin a caror divulgare se pot prejudicia siguranta nationala si apararea tarii;
e) informatii secrete de serviciu - informatiile a caror divulgare este de natura sa determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat;
f) nivelurile de secretizare se atribuie informatiilor clasificate din clasa secrete de stat si sunt:
- strict secret de importanta deosebita - informatiile a caror divulgare neautorizata este de natura sa produca daune de o gravitate exceptionala securitatii nationale;
- strict secrete - informatiile a caror divulgare neautorizata este de natura sa produca daune grave securitatii nationale;
- secrete - informatiile a caror divulgare neautorizata este de natura sa produca daune securitatii nationale;
g) protectie juridica - ansamblul normelor constitutionale si al celorlalte dispozitii legale in vigoare, care reglementeaza protejarea informatiilor clasificate;
h) protectie prin masuri procedurale - ansamblul reglementarilor prin care emitentii si detinatorii de informatii clasificate stabilesc masurile interne de lucru si de ordine interioara destinate realizarii protectiei informatiilor;
i) protectie fizica - ansamblul activitatilor de paza, securitate si aparare, prin masuri si dispozitive de control fizic si prin mijloace tehnice, a informatiilor clasificate;
j) protectia personalului - ansamblul verificarilor si masurilor destinate persoanelor cu atributii de serviciu in legatura cu informatiile clasificate, spre a preveni si inlatura riscurile de securitate pentru protectia informatiilor clasificate;
k) certificate de securitate - documentele care atesta verificarea si acreditarea persoanei de a detine, de a avea acces si de a lucra cu informatii clasificate.

CAPITOLUL II
Informatii secrete de stat
Art. 16.
Protectia informatiilor secrete de stat este o obligatie ce revine persoanelor autorizate care le emit, le gestioneaza sau care intra in posesia acestora.

Art. 17.
In categoria informatiilor secrete de stat sunt cuprinse informatiile care reprezinta sau care se refera la:
a) sistemul de aparare a tarii si elementele de baza ale acestuia, operatiile militare, tehnologiile de fabricatie, caracteristicile armamentului si tehnicii de lupta utilizate exclusiv in cadrul elementelor sistemului national de aparare;
b) planurile, precum si dispozitivele militare, efectivele si misiunile fortelor angajate;
c) cifrul de stat si alte elemente criptologice stabilite de autoritatile publice competente, precum si activitatile in legatura cu realizarea si folosirea acestora;
d) organizarea sistemelor de protectie si aparare a obiectivelor, sectoarelor si la retelele de calculatoare speciale si militare, inclusiv la mecanismele de securitate a acestora;
e) datele, schemele si programele referitoare la sistemele de comunicatii si la retelele de calculatoare speciale si militare, inclusiv la mecanismele de securitate a acestora;
f) activitatea de informatii desfasurata de autoritatile publice stabilite prin lege pentru apararea tarii si siguranta nationala;
g) mijloacele, metodele, tehnica si echipamentul de lucru, precum si sursele de informatii specifice, folosite de autoritatile publice care desfasoara activitate de informatii;
h) hartile, planurile topografice, termogramele si inregistrarile aeriene de orice tip, pe care sunt reprezentate elemente de continut sau obiective clasificate secrete de stat;
i) studiile, prospectiunile geologice si determinarile gravimetrice cu densitate mai mare de un punct pe kilometru patrat, prin care se evalueaza rezervele nationale de metale si minereuri rare, pretioase, disperse si radioactive, precum si datele si informatiile referitoare la rezervele materiale, care sunt in competenta Administratiei Nationale a Rezervelor de Stat;
j) sistemele si planurile de alimentare cu energie electrica, energie termica, apa si alti agenti necesari functionarii obiectivelor clasificate secrete de stat;
k) activitatile stiintifice, tehnologice sau economice si investitiile care au legatura cu siguranta nationala ori cu apararea nationala sau prezinta importanta deosebita pentru interesele economice si tehnico-stiintifice ale Romaniei;
l) cercetarile stiintifice in domeniul tehnologiilor nucleare, in afara celor fundamentale, precum si programele pentru protectia si securitatea materialelor si a instalatiilor nucleare;
m) emiterea, imprimarea bancnotelor si baterea monedelor metalice, machetele emisiunilor monetare ale Bancii Nationale a Romaniei si elementele de siguranta ale insemnelor monetare pentru depistarea falsurilor, nedestinate publicitatii, precum si imprimarea si tiparirea hartiilor de valoare de natura titlurilor de stat, a bonurilor de tezaur si a obligatiunilor de stat;
n) relatiile si activitatile externe ale statului roman, care, potrivit legii, nu sunt destinate publicitatii, precum si informatiile altor state sau organizatii internationale, fata de care, prin tratate ori intelegeri internationale, statul roman si-a asumat obligatia de protectie.

Art. 18.
(1) Informatiile secrete de stat se clasifica pe niveluri de secretizare, in functie de importanta valorilor protejate.
(2) Nivelurile de secretizare atribuite informatiilor din clasa secrete de stat sunt:
a) strict secret de importanta deosebita;
b) strict secret;
c) secret.

Art. 19.
Sunt imputerniciti sa atribuie unul dintre nivelurile de secretizare a informatiilor cu prilejul elaborarii lor:
a) pentru informatiile strict secrete de importanta deosebita:
1. Presedintele Romaniei;
2. presedintele Senatului si presedintele Camerei Deputatilor;
3. membrii Consiliului Suprem de Aparare a Tarii;
4. primul-ministru;
5. membrii Guvernului si secretarul general al Guvernului;
6. guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei;
7. directorii serviciilor nationale de informatii;
8. directorul Serviciului de Protectie si Paza;
9. directorul Serviciului de Telecomunicatii Speciale;
10. secretarul general al Senatului si secretarul general al Camerei Deputatilor;
11. presedintele Institutului National de Statistica;
12. directorul Administratiei Nationale a Rezervelor de Stat;
13. alte autoritati imputernicite de Presedintele Romaniei sau de primul-ministru;
b) pentru informatiile strict secrete - imputernicitii prevazuti la lit. a), precum si functionarii cu rang de secretar de stat, potrivit competentelor materiale ale acestora;
c) pentru informatiile secrete - imputernicitii prevazuti la lit. a) si b), precum si functionarii superiori cu rang de subsecretar de stat, secretar general ori director general, potrivit competentelor materiale ale acestora.

Art. 20.
Orice persoana fizica sau juridica romana poate face contestatie la autoritatile care au clasificat informatia respectiva, impotriva clasificarii informatiilor, duratei pentru care acestea au fost clasificate, precum si impotriva modului in care s-a atribuit un nivel sau altul de secretizare. Contestatia va fi solutionata in conditiile legii contenciosului administrativ.

Art. 21.
(1) In subordinea Guvernului se organizeaza Oficiul Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat.
(2) Oficiul Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat organizeaza evidenta listelor si a informatiilor din aceasta categorie si a termenelor de mentinere in nivelurile de clasificare, a personalului verificat si avizat pentru lucrul cu informatiile secrete de stat, a registrelor de autorizari mentionate la art. 10.

Art. 22.
(1) Autoritatile publice intocmesc liste proprii cuprinzand categoriile de informatii secrete de stat in domeniile lor de activitate.
(2) Listele cuprinzand informatiile secrete de stat pe niveluri de secretizare, elaborate sau detinute de autoritatile ori de institutiile publice, se aproba si se actualizeaza prin hotarare a Guvernului.
(3) Hotararile Guvernului privind aprobarea listelor cuprinzand informatiile secrete de stat se comunica Serviciului Roman de Informatii, Serviciului de Informatii Externe si, dupa caz, celorlalte structuri informative carora le revin, potrivit legii, sarcini de organizare a masurilor specializate de protectie.

Art. 23.
(1) Institutiile detinatoare de informatii secrete de stat poarta raspunderea elaborarii si aplicarii masurilor procedurale de protectie fizica si protectie a personalului care are acces la informatiile din aceasta categorie.
(2) Masurile mentionate la alin. (1) vor fi conforme standardelor nationale de protectie a informatiilor clasificate.

Art. 24.
(1) Documentele cuprinzand informatii secrete de stat vor purta pe fiecare pagina nivelul de secretizare, precum si mentiunea "personal", cand sunt destinate unor persoane determinate.
(2) Prin hotarare a Guvernului vor fi stabilite regulile de identificare si marcare, inscriptionarile si mentiunile obligatorii pe documentele secrete de stat, in functie de nivelurile de secretizare, cerintele de evidenta a numerelor de exemplare si a destinatarilor, termenele si regimul de pastrare, interdictiile de reproducere si circulatie.
(3) Incadrarea informatiilor secrete de stat in unul dintre nivelurile prevazute la art. 15 lit. f), precum si normele privind masurile minime de protectie in cadrul fiecarui nivel se stabilesc prin hotarare a Guvernului.
(4) Informatiile clasificate potrivit art. 15 lit. f) pot fi declasificate prin hotarare a Guvernului, la solicitarea motivata a emitentului.
(5) Se interzice clasificarea ca secrete de stat a informatiilor, datelor sau documentelor in scopul ascunderii incalcarilor legii, erorilor administrative, limitarii accesului la informatiile de interes public, restrangerii ilegale a exercitiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezarii altor interese legitime.
(6) Nu pot fi clasificate ca secrete de stat informatiile, datele sau documentele referitoare la o cercetare stiintifica fundamentala care nu are o legatura justificata cu securitatea nationala.
(7) Autoritatile publice care elaboreaza ori lucreaza cu informatii secrete vor intocmi un ghid pe baza caruia se va realiza o clasificare corecta si uniforma a informatiilor secrete de stat, in stricta conformitate cu legea.
(8) Ghidul se aproba personal si in scris de functionarul superior autorizat sa clasifice informatiile secrete de stat.
(9) Persoanele autorizate care copiaza, extrag sau reproduc in rezumat continutul unor documente secrete vor aplica pe noul document rezultat mentiunile aflate pe documentul original.
(10) Declasificarea ori trecerea la un nivel inferior de clasificare este realizata de persoanele sau autoritatile publice competente sa aprobe clasificarea si nivelul de secretizare a informatiilor respective.

Art. 25.
(1) Coordonarea generala a activitatii si controlul masurilor privitoare la protectia informatiilor secrete de stat se realizeaza de catre unitatea specializata din cadrul Serviciului Roman de Informatii.
(2) Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne, Ministerul Justitiei, Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Paza si Serviciul de Telecomunicatii Speciale stabilesc, pentru domeniile lor de activitate si responsabilitate, structuri si masuri proprii privind coordonarea si controlul activitatilor referitoare la protectia informatiilor secrete de stat, potrivit legii.
(3) Coordonarea activitatii si controlul masurilor privitoare la protectia informatiilor secrete de stat pentru Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale si Administratia Nationala a Rezervelor de Stat se realizeaza de structura specializata a Ministerului Apararii Nationale.
(4) Parlamentul, Administratia Prezidentiala, Guvernul si Consiliul Suprem de Aparare a Tarii stabilesc masuri proprii privind protectia informatiilor secrete de stat, potrivit legii. Serviciul Roman de Informatii asigura acestor institutii asistenta de specialitate.
(5) Protectia informatiilor nedestinate publicitatii, transmise Romaniei de alte state sau de organizatii internationale, precum si accesul la informatiile acestora se realizeaza in conditiile stabilite prin tratatele internationale sau intelegerile la care Romania este parte.

Art. 26.
(1) Pentru reprezentantele Romaniei in strainatate coordonarea activitatii si controlul masurilor privitoare la protectia informatiilor secrete de stat se realizeaza de Serviciul de Informatii Externe in conditiile prezentei legi.
(2) Coordonarea si controlul masurilor referitoare la protectia informatiilor secrete de stat privind activitatea specifica a atasatilor militari din cadrul misiunilor diplomatice ale Romaniei si a reprezentantilor militari pe langa organismele internationale se realizeaza de catre structura specializata a Ministerului Apararii Nationale.

Art. 27.
Autoritatea Nationala de Securitate exercita atributii de reglementare, autorizare si control privind protectia informatiilor clasificate NATO, in conditiile stabilite prin lege.

Art. 28.
(1) Accesul la informatii secrete de stat este permis numai in baza unei autorizatii scrise, eliberate de conducatorul persoanei juridice care detine astfel de informatii, dupa notificarea prealabila la Oficiul Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat.
(2) Autorizatia se elibereaza pe niveluri de secretizare, prevazute la art. 15 lit. f), in urma verificarilor efectuate cu acordul scris al persoanei in cauza asupra acesteia. Persoanele juridice, cu exceptia celor prevazute la art. 25 alin. (2) si (3), notifica Oficiului Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat eliberarea autorizatiei de acces.
(3) Accesul la informatiile clasificate NATO se face in baza eliberarii de catre Autoritatea Nationala de Securitate a autorizatiilor si certificatelor de securitate, dupa efectuarea verificarilor de securitate de catre institutiile abilitate.
(4) Durata de valabilitate a autorizatiei este de pana la 4 ani; in aceasta perioada verificarile pot fi reluate oricand.
(5) Neacordarea autorizatiei sau retragerea motivata a acesteia determina de drept interdictia de acces la informatii secrete de stat.

Art. 29.
Conducatorii agentilor economici sau ai altor persoane juridice de drept privat, precum si persoanele fizice carora le-au fost incredintate informatii secrete de stat, in cadrul raporturilor de colaborare, au obligatia sa respecte prevederile legale privind protectia acestora.

Art. 30.
Accesul cetatenilor straini, al cetatenilor romani care au si cetatenia altui stat, precum si al persoanelor apatride la informatiile secrete de stat si in locurile in care se desfasoara activitati si se expun obiecte sau se executa lucrari din aceasta categorie este permis numai in situatiile si in conditiile stabilite prin tratatele internationale la care Romania este parte sau prin hotarare a Guvernului.

CAPITOLUL III
Informatii secrete de serviciu
Art. 31.
(1) Informatiile secrete de serviciu se stabilesc de conducatorul persoanei juridice, pe baza normelor prevazute prin hotarare a Guvernului.
(2) Informatiile prevazute la alin. (1) vor purta pe fiecare pagina si mentiunea "personal", cand sunt destinate strict unor persoane anume determinate.
(3) Dispozitiile art. 28 se aplica in mod corespunzator in domeniul informatiilor secrete de serviciu.
(4) Neglijenta in pastrarea informatiilor secrete de serviciu atrage, potrivit legii penale, raspunderea persoanelor vinovate.

Art. 32.
Conducatorii autoritatilor si institutiilor publice, ai agentilor economici cu capital integral sau partial de stat si ai altor persoane juridice de drept public ori privat sunt obligati sa stabileasca informatiile care constituie secrete de serviciu si regulile de protectie a acestora, sa coordoneze activitatea si sa controleze masurile privitoare la pastrarea secretului de serviciu, potrivit competentelor, in conformitate cu normele stabilite prin hotarare a Guvernului.

Art. 33.
Este interzisa clasificarea ca secrete de serviciu a informatiilor care, prin natura sau continutul lor, sunt destinate sa asigure informarea cetatenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, pentru favorizarea ori acoperirea eludarii legii sau obstructionarea justitiei.

CAPITOLUL IV
Atributiile Serviciului Roman de Informatii
Art. 34.
In vederea coordonarii activitatii si exercitarii controlului asupra masurilor privitoare la protectia informatiilor clasificate din sfera sa de competenta, Serviciul Roman de Informatii are urmatoarele atributii principale:
a) elaboreaza, in colaborare cu autoritatile publice, standardele nationale pentru informatiile clasificate si obiectivele de implementare a acestora;
b) supravegheaza actiunile intreprinse de autoritatile publice pentru aplicarea prevederilor prezentei legi;
c) acorda aviz de specialitate asupra programelor de prevenire a scurgerilor de informatii clasificate, intocmite de autoritatile si institutiile publice, regiile autonome si societatile comerciale detinatoare de asemenea informatii;
d) verifica modul in care sunt respectate si aplicate normele legale privind protectia informatiilor clasificate de catre autoritatile si institutiile publice;
e) realizeaza la fata locului verificari si revizuiri de programe care vizeaza protectia informatiilor clasificate;
f) conlucreaza cu Oficiul Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat si cu Autoritatea Nationala de Securitate in toate problemele privind aplicarea prezentei legi;
g) acorda sprijin pentru stabilirea obiectivelor si a locurilor care prezinta importanta deosebita pentru protectia informatiilor clasificate, la cererea conducatorilor autoritatilor si institutiilor publice, a agentilor economici si a persoanelor juridice de drept privat, si supune spre aprobare Guvernului evidenta centralizata a acestora;
h) organizeaza si raspunde, potrivit dispozitiilor legale, de colectarea, transportul si distribuirea in tara a corespondentei cu caracter secret de stat si a corespondentei oficiale cu caracter secret de serviciu;
i) analizeaza si stabileste masurile in legatura cu reclamatiile sau cu sugestiile legate de modul in care sunt aplicate programele de protectie a informatiilor clasificate;
j) constata nerespectarea normelor privind protectia informatiilor clasificate si aplica sanctiunile contraventionale prevazute de lege, iar atunci cand faptele constituie infractiuni, sesizeaza organele de urmarire penala.

Art. 35.
Serviciul Roman de Informatii este obligat sa informeze Parlamentul si Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, anual si ori de cate ori se impune, sau la cererea acestor autoritati, in legatura cu constatarile si concluziile rezultate din activitatea desfasurata pentru protectia informatiilor clasificate din sfera sa de competenta.

CAPITOLUL V
Obligatii, raspunderi si sanctiuni
Art. 36.
(1) Persoanele fizice carora le-au fost incredintate informatii clasificate sunt obligate sa asigure protectia acestora, potrivit legii, si sa respecte prevederile programelor de prevenire a scurgerii de informatii clasificate.
(2) Obligatiile prevazute la alin. (1) se mentin si dupa incetarea raporturilor de munca, de serviciu sau profesionale, pe intreaga perioada a mentinerii clasificarii informatiei.
(3) Persoana care urmeaza sa desfasoare o activitate sau sa fie incadrata intr-un loc de munca ce presupune accesul la informatii clasificate va prezenta conducatorului unitatii un angajament scris de pastrare a secretului.

Art. 37.
(1) Autoritatile publice, precum si celelalte persoane juridice care detin sau carora le-au fost incredintate informatii secrete de stat sau informatii secrete de serviciu vor asigura fondurile necesare in vederea indeplinirii obligatiilor care le revin, precum si luarii masurilor necesare privitoare la protectia acestor informatii.
(2) Raspunderea privind protectia informatiilor clasificate revine conducatorului autoritatii sau institutiei publice ori altei persoane juridice detinatoare de informatii, dupa caz.

Art. 38.
(1) Informatiile secrete de stat se transmit, se transporta si se stocheaza in conditiile stabilite de lege.
(2) Este interzisa transmiterea informatiilor secrete de stat prin cablu sau eter, fara a se folosi mijloace specifice cifrului de stat sau alte elemente criptografice stabilite de autoritatile publice competente.

Art. 39.
(1) Incalcarea normelor privind protectia informatiilor clasificate atrage raspunderea disciplinara, contraventionala, civila sau penala, dupa caz.
(2) Persoanele incadrate in serviciile de informatii si siguranta sau ale armatei, aflate in serviciul relatiilor externe, precum si cele special insarcinate cu protectia informatiilor secrete de stat, vinovate de deconspirari voluntare ori de acte de neglijenta care au favorizat divulgarea ori scurgerea informatiilor secrete, isi pierd irevocabil calitatea.

Art. 40.
(1) Contraventiile la normele privind protectia informatiilor clasificate se stabilesc prin hotarare a Guvernului.
(2) Sanctiunile contraventionale pot fi aplicate si persoanelor juridice.

CAPITOLUL VI
Dispozitii finale
Art. 41.
(1) In cadrul autoritatilor, institutiilor publice si al agentilor economici care detin informatii clasificate se organizeaza compartimente speciale pentru evidenta, prelucrarea, procesarea, pastrarea, manipularea si multiplicarea acestora, in conditii de siguranta.
(2) Compartimentele speciale prevazute la alin. (1) se subordoneaza conducatorului autoritatii sau institutiei publice ori al agentului economic.

Art. 42.
In termen de 60 de zile de la data publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Guvernul va stabili prin hotarare:
a) clasificarile informatiilor secrete de stat si normele privind masurile minime de protectie in cadrul fiecarei clase;
b) regulile generale privind evidenta, intocmirea, pastrarea, procesarea, multiplicarea, manipularea, transportul, transmiterea si distrugerea informatiilor secrete de stat;
c) obiectivele, sectoarele si locurile care prezinta importanta deosebita pentru protectia informatiilor secrete de stat;
d) obligatiile si raspunderile autoritatilor si institutiilor publice si ale agentilor economici, ale altor persoane juridice, pentru protectia informatiilor secrete de stat;
e) normele privind accesul la informatiile clasificate, precum si procedura verificarilor de securitate;
f) conditiile de fotografiere, filmare, cartografiere si executare a unor lucrari de arte plastice in obiective sau locuri care prezinta importanta deosebita pentru protectia informatiilor secrete de stat;
g) regulile privitoare la accesul strainilor la informatiile secrete de stat;
h) alte norme necesare aplicarii prezentei legi.

Art. 43.
Prezenta lege va intra in vigoare la 60 de zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Art. 44.
(1) Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Legea nr. 23/1971 privind apararea secretului de stat in Romania, publicata in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 157 din 17 decembrie 1971, Hotararea Consiliului de Ministri nr.19/1972 privind unele masuri in legatura cu apararea secretului de stat, publicata in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 5 din 14 ianuarie 1972, precum si orice alte dispozitii contrare.
(2) Pe aceeasi data expresia "secrete de stat" din continutul actelor normative in vigoare se va inlocui cu sintagma "informatii secrete de stat".

Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 26 februarie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
VALER DORNEANU

Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 8 aprilie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.
p. PRESEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TARACILA

Bucuresti, 12 aprilie 2002.
Nr. 182.

HG nr. 781/2002 privind protectia informatiilor secrete de serviciu
(publicata in Monitorul Oficial Partea I nr. 575 din 5 august 2002)
Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare

Art. 1.
Standardele nationale de protectie a informatiilor clasificate in Romania, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 585/2002, se aplica in mod corespunzator si informatiilor secrete de serviciu in ceea ce priveste:
a) clasificarea, declasificarea si masurile minime de protectie;
b) regulile generale de evidenta, intocmire, pastrare, procesare, multiplicare, manipulare, transport, transmitere si distrugere;
c) obligatiile si raspunderile ce revin conducatorilor autoritatilor si institutiilor publice, agentilor economici si altor persoane juridice;
d) accesul cetatenilor straini, al cetatenilor romani care au si cetatenia altui stat, precum si al persoanelor apatride la informatii clasificate si in locurile in care se desfasoara activitati, se expun obiecte sau se executa lucrari din aceasta categorie;
e) exercitarea controlului asupra masurilor de protectie.

Art. 2.
(1) Pentru identificarea documentelor cu caracter secret de serviciu numarul de inregistrare al acestora va fi precedat de litera S, iar pe fiecare pagina se va inscrie "secret de serviciu".
(2) Informatiile secrete de serviciu constituite in dosare, precum si cele legate in volume distincte se marcheaza pe coperta si pe pagina de titlu.

Art. 3.
Evidenta documentelor secrete de serviciu se tine separat de cea a documentelor secrete de stat si nesecrete, in registrul special destinat acestui scop, conform modelului prezentat in anexa nr. 1.

Art. 4.
Este interzisa scoaterea din incinta unitatii detinatoare a informatiilor secrete de serviciu fara aprobarea conducatorului acesteia.

Art. 5.
Functiile care presupun accesul la informatii secrete de serviciu se stabilesc de catre conducatorii unitatilor detinatoare.

Art. 6.
(1) Accesul personalului la informatiile secrete de serviciu este permis numai in baza autorizatiei scrise, conform modelului prezentat in anexa nr. 2, emisa de conducatorul unitatii.
(2) Evidenta autorizatiilor de acces la informatii secrete de serviciu se tine centralizat de structura/functionarul de securitate in Registrul pentru evidenta autorizatiilor de acces la informatii secrete de serviciu, conform modelului prezentat in anexa nr. 3.

Art. 7.
(1) In vederea eliberarii autorizatiei de acces la informatii secrete de serviciu persoana care urmeaza sa ocupe o functie ce presupune accesul la astfel de informatii prezinta structurii/functionarului de securitate, in conditiile legii, recomandari si referinte asupra onestitatii si profesionalismului, din partea persoanelor cu functii de conducere carora li se subordoneaza direct sau a reprezentantilor autorizati ai altor persoane juridice, dupa caz, si va semna un angajament de confidentialitate.
(2) Dupa ce verifica autenticitatea documentelor mentionate la alin. (1) structura/functionarul de securitate prezinta conducatorului unitatii propuneri privind oportunitatea eliberarii autorizatiei de acces la informatiile secrete de serviciu.

Art. 8.
(1) Retragerea autorizatiei de acces la informatii secrete de serviciu se face de catre conducatorul unitatii detinatoare, in urmatoarele cazuri:
a) la incetarea raporturilor de munca ori de serviciu, dupa caz, dintre unitate si detinatorul autorizatiei sau a calitatii de demnitate publica;
b) cand atributiile specifice postului pe care este incadrat detinatorul autorizatiei nu mai presupun accesul la astfel de informatii;
c) cand detinatorul autorizatiei a incalcat reglementarile privind protectia informatiilor secrete de serviciu.
(2) Dupa retragerea autorizatiei de acces la informatii secrete de serviciu structura/functionarul de securitate procedeaza la distrugerea acesteia, pe baza de proces-verbal.

Art. 9.
Accesul cetatenilor straini, al cetatenilor romani care au si cetatenia altui stat, precum si al persoanelor apatride la informatii secrete de serviciu este permis in conditiile stabilite prin Standardele nationale de protectie a informatiilor clasificate in Romania, pe baza autorizatiei speciale de acces.

Art. 10.
Transportul informatiilor secrete de serviciu se efectueaza conform reglementarilor in materie, stabilite prin hotarare a Guvernului.

Art. 11.
(1) In cazul compromiterii informatiilor secrete de serviciu conducatorii unitatilor detinatoare vor dispune efectuarea cercetarii administrative pentru a stabili conditiile in care s-a produs, responsabilitatile si posibilitatile de recuperare sau limitare a prejudiciilor.
(2) Unitatile detinatoare de informatii secrete de serviciu vor aduce de indata la cunostinta institutiilor investite cu atributii de coordonare a activitatii si de control al masurilor privitoare la protectia informatiilor clasificate, conform competentelor materiale, cazurile de compromitere a informatiilor secrete de serviciu.
(3) Pentru recuperarea prejudiciilor cauzate de compromiterea informatiilor secrete de serviciu unitatile detinatoare se pot adresa instantelor judecatoresti.

Art. 12.
Nerespectarea prevederilor prezentei hotarari atrage raspunderea penala, civila, contraventionala sau disciplinara, dupa caz, in conditiile legii.

Art. 13.
(1) Sanctiunile contraventionale prevazute in Hotararea Guvernului nr. 585/2002 se aplica si in cazul nerespectarii normelor ce privesc protectia informatiilor secrete de serviciu, in masura in care se refera la obligatiile ce rezulta din activitatile prevazute la Art. 1.
(2) Limitele amenzilor contraventionale in cazul nerespectarii normelor ce privesc protectia informatiilor secrete de serviciu se reduc la jumatate, fara ca limitele minime speciale astfel stabilite sa se situeze sub limitele minime generale prevazute de lege.

Art. 14.
Nerespectarea prevederilor Art. 4 si ale Art. 6 alin. (1) constituie contraventie si se sanctioneaza cu avertisment sau cu amenda de la 500.000 lei la 10.000.000 lei.

Art. 15.
In termen de 60 de zile de la data publicarii prezentei hotarari in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, autoritatile si institutiile publice, agentii economici cu capital integral sau partial de stat si celelalte persoane juridice de drept public sau privat care utilizeaza informatii secrete de serviciu vor emite norme proprii de aplicare a prezentei hotarari.

Art. 16.
Anexele nr. 1-3 fac parte integranta din prezenta hotarare.

PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE

Contrasemneaza:

p. Directorul Serviciului Roman de Informatii,
Vasile Iancu

Ministrul apararii nationale,
Ioan Mircea Pascu

p. Ministrul de interne,
Toma Zaharia,

secretar de stat
Ministrul finantelor publice,
Mihai Nicolae Tanasescu

Bucuresti, 25 iulie 2002.
Nr. 781.

Legea nr. 51/1991 privind siguranta nationala a Romaniei
(publicata in Monitorul Oficial nr. 163 din 7 august 1991)

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

CAPITOLUL 1
Dispozitii generale
Art. 1.
Prin siguranta nationala a Romaniei se intelege starea de legalitate, de echilibru si de stabilitate sociala, economica si politica necesara existentei si dezvoltarii statului national roman, ca stat suveran, unitar, independent si indivizibil, mentinerii ordinii de drept, precum si climatului de exercitare neingradita a drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale ale cetatenilor, potrivit principiilor si normelor democratice statornicite prin Constitutie.

Art. 2.
Siguranta nationala se realizeaza prin cunoasterea, prevenirea si inlaturarea amenintarilor interne sau externe ce pot aduce atingere valorilor prevazute in art. 1.
Cetatenii romani, ca expresie a fidelitatii lor fata de tara, au indatorirea morala de a contribui la realizarea sigurantei nationale.

Art. 3.
Constituie amenintari la adresa sigurantei nationale a Romaniei urmatoarele:
a) planurile si actiunile care vizeaza suprimarea sau stirbirea suveranitatii, unitatii, independentei sau indivizibilitatii statului roman;
b) actiunile care au ca scop, direct sau indirect, provocarea de razboi contra tarii sau de razboi civil, inlesnirea ocupatiei militare straine, aservirea fata de o putere straina ori ajutarea unei puteri sau organizatii straine de a savirsi oricare din aceste fapte;
c) tradarea prin ajutarea inamicului;
d) actiunile armate sau orice alte actiuni violente care urmaresc slabirea puterii de stat;
e) spionajul, transmiterea secretelor de stat unei puteri sau organizatii straine ori agentilor acestora, procurarea ori detinerea ilegala de documente sau date secrete de stat, in vederea transmiterii lor unei puteri sau organizatii straine ori agentilor acestora sau in orice alt scop neautorizat de lege, precum si divulgarea secretelor de stat sau neglijenta in pastrarea acestora;
f) subminarea, sabotajul sau orice alte actiuni care au ca scop inlaturarea prin forta a institutiilor democratice ale statului ori care aduc atingere grava drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor romani sau pot aduce atingere capacitatii de aparare ori altor asemenea interese ale tarii, precum si actele de distrugere, degradare ori aducere in stare de neintrebuintare a structurilor necesare bunei desfasurari a vietii social-economice sau apararii nationale;
g) actiunile prin care se atenteaza la viata, integritatea fizica sau sanatatea persoanelor care indeplinesc functii importante in stat ori a reprezentantilor altor state sau ai organizatiilor internationale, a caror protectie trebuie sa fie asigurata pe timpul sederii in Romania, potrivit legii, tratatelor si conventiilor incheiate, precum si practicii internationale;
h) initierea, organizarea, savirsirea sau sprijinirea in orice mod a actiunilor totalitariste sau extremiste de sorginte comunista, fascista, legionara sau de orice alta natura, rasiste, antisemite, revizioniste, separatiste care pot pune in pericol sub orice forma unitatea si integritatea teritoriala a Romaniei, precum si incitarea la fapte ce pot periclita ordinea statului de drept;
i) actele teroriste, precum si initierea sau sprijinirea in orice mod a oricaror activitati al caror scop il constituie savirsirea de asemenea fapte;
j) atentatele contra unei colectivitati, savirsite prin orice mijloace;
k) sustragerea de armament, munitie, materii explozive sau radioactive, toxice sau biologice din unitatile autorizate sa le detina, contrabanda cu acestea, producerea, detinerea, instrainarea, transportul sau folosirea lor in alte conditii decit cele prevazute de lege, precum si portul de armament sau munitie, fara drept, daca prin acestea se pune in pericol siguranta nationala;
l) initierea sau constituirea de organizatii sau grupari ori aderarea sau sprijinirea sub orice forma a acestora, in scopul desfasurarii vreuneia din activitatile enumerate la lit. a) - k), precum si desfasurarea in secret de asemenea activitati de catre organizatii sau grupari constituite potrivit legii.

Art. 4.
Prevederile art. 3 nu pot fi interpretate sau folosite in scopul restringerii sau interzicerii dreptului de aparare a unei cauze legitime, de manifestare a unui protest sau dezacord ideologic, politic, religios ori de alta natura, garantate prin Constitutie sau legi. Nici o persoana nu poate fi urmarita pentru exprimarea libera a opiniilor sale politice si nu poate face obiectul unei imixtiuni in viata sa particulara, in familia sa, in domeniul sau proprietatile sale ori in corespondenta sau comunicatii, nici al unor atingeri ale onoarei sau reputatiei sale, daca nu savirseste vreuna din faptele ce constituie, potrivit prezentei legi, o amenintare la adresa sigurantei nationale.

Art. 5.
Siguranta nationala se realizeaza in conformitate cu legile in vigoare si cu obligatiile asumate de Romania prin conventiile si tratatele internationale referitoare la drepturile omului la care este parte.

Art. 6.
Organele de stat cu atributii in domeniul sigurantei nationale sint: Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Paza, precum si Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne si Ministerul Justitiei, prin structuri interne specializate.
Activitatea pentru realizarea sigurantei nationale este organizata si coordonata de catre Consiliul Suprem de Aparare a Tarii.

Art. 7.
Consiliul Suprem de Aparare a Tarii are, in domeniul sigurantei nationale, urmatoarele atributii:
a) analizeaza datele si informatiile obtinute si evalueaza starea sigurantei nationale;
b) stabileste principalele directii de activitate si aproba masurile generale obligatorii pentru inlaturarea amenintarilor prevazute in art. 3;
c) stabileste modalitatile de valorificare a informatiilor referitoare la siguranta nationala;
d) analizeaza rapoarte si informari referitoare la modul de aplicare a legii privind siguranta nationala;
e) aproba structurile organizatorice, efectivele si regulamentele de functionare ale Serviciului Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe si Serviciului de Protectie si Paza;
f) aproba cheltuielile operative destinate realizarii sigurantei nationale.

CAPITOLUL 2
Activitatea de informatii
Art. 8.
Activitatea de informatii pentru realizarea sigurantei nationale se executa de Serviciul Roman de Informatii, organul de stat specializat in materia informatiilor din interiorul tarii, Serviciul de Informatii Externe, organul de stat specializat in obtinerea din strainatate a datelor referitoare la siguranta nationala, si Serviciul de Protectie si Paza, organul de stat specializat in asigurarea protectiei demnitarilor romani si a demnitarilor straini pe timpul prezentei lor in Romania, precum si in asigurarea pazei sediilor de lucru si resedintelor acestora.
Organele de stat prevazute in alin. 1 se organizeaza si functioneaza potrivit legii si se finanteaza de la bugetul administratiei centrale de stat.
Activitatea organelor de stat prevazute la alin. 1 este controlata de catre Parlament.

Art. 9.
Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne si Ministerul Justitiei isi organizeaza structuri de informatii cu atributii specifice domeniilor lor de activitate. Activitatea de informatii a acestor organe se desfasoara in conformitate cu prevederile prezentei legi si este controlata de Parlament.

Art. 10.
Activitatea de informatii pentru realizarea sigurantei nationale are caracter secret de stat. Informatiile din acest domeniu nu pot fi comunicate decit in conditiile prezentei legi.

Art. 11.
Informatii din domeniul sigurantei nationale pot fi comunicate:
a) presedintelui Senatului, presedintelui Adunarii Deputatilor, precum si comisiilor permanente pentru aparare si asigurarea ordinii publice ale celor doua camere ale Parlamentului;
b) ministrilor si sefilor departamentelor din ministere, cind informatiile privesc probleme ce au legatura cu domeniile de activitate pe care le coordoneaza sau de care raspund;
c) prefectilor, primarului general al Capitalei, precum si conducatorilor consiliilor judetene, respectiv al municipiului Bucuresti, pentru probleme ce vizeaza competenta organelor respective;
d) organelor de urmarire penala, cind informatiile privesc savirsirea unei infractiuni.
Comunicarea informatiilor se aproba de catre conducatorii organelor cu atributii in domeniul sigurantei nationale.
Prevederile art. 10 privitoare la apararea secretului de stat se aplica in mod corespunzator tuturor persoanelor prevazute la alin. 1 lit. a) - d).

Art. 12.
Nici o persoana nu are dreptul sa faca cunoscute activitati secrete privind siguranta nationala, prevalindu-se de accesul neingradit la informatii, de dreptul la difuzarea acestora si de libertatea de exprimare a opiniilor. Divulgarea, prin orice mijloace, de date si informatii secrete care pot aduce prejudicii intereselor sigurantei nationale, indiferent de modul in care au fost obtinute, este interzisa si atrage, potrivit legii, raspunderea celor vinovati.
Prevederile alin. 1 si 2 nu aduc atingere libertatii de opinie si exprimare, dreptului persoanei de a nu fi tulburata in vreun fel pentru opiniile sale, ca si in acela de a cauta, de a primi si de a raspindi informatii si idei, prin orice mijloace de exprimare, daca aceste drepturi se exercita in conformitate cu legile Romaniei.

Art. 13.
Situatiile prevazute la art. 3 constituie temei legal pentru a se solicita procurorului, in cazuri justificate, cu respectarea prevederilor Codului de procedura penala, autorizarea efectuarii unor acte, in scopul culegerii de informatii, constind in: interceptarea comunicatiilor, cautarea unor informatii, documente sau inscrisuri pentru a caror obtinere este necesar accesul intr-un loc, la un obiect sau deschiderea unui obiect; ridicarea si repunerea la loc a unui obiect sau document, examinarea lui, extragerea informatiilor pe care acestea le contin, cit si inregistrarea, copierea sau obtinerea de extrse prin orice procedee; instalarea de obiecte, intretinerea si ridicarea acestora din locurile in care au fost depuse. Cererea de autorizare se formuleaza in scris si trebuie sa cuprinda: date sau indicii din care sa rezulte existenta uneia din amenintarile la adresa sigurantei nationale prevazute de art. 3 pentru a carei prevenire, descoperire sau contracarare este necesara emiterea mandatului; categoriile de activitati pentru a caror desfasurare trebuie emis mandatul; identitatea persoanei ale carei comunicatii trebuie interceptate, daca este cunoscuta, sau a persoanei care detine informatiile, documentele ori obiectele ce trebuie obtinute; descrierea generala, daca si cind este posibil, a locului unde urmeaza a fi executate activitatile autorizate; durata de valabilitate a mandatului solicitat.
Actul de autorizare se emite la cererea organelor cu atributii in domeniul sigurantei nationale, de catre procurori anume desemnati de procurorul general al Romaniei.
In cazul in care procurorul constata ca cererea este justificata, emite un mandat care trebuie sa contina: aprobarea pentru categoriile de comunicatii care pot fi interceptate, categoriile de informatii, documente sau obiecte care pot fi obtinute; identitatea persoanei, daca este cunoscuta, ale carei comunicatii trebuie interceptate ori care se afla in posesia datelor informatiilor, documentelor sau obiectelor ce trebuie obtinute; organul imputernicit cu executarea; descrierea generala a locului in care urmeaza a fi executat mandatul; durata de valabilitate a mandatului.
Durata de valabilitate a mandatului nu poate depasi 6 luni. In cazurile intemeiate, procurorul general poate prelungi, la cerere, durata mandatului, fara a se putea depasi, de fiecare data, 3 luni.
Orice cetatean care se considera vatamat in mod nejustificat prin activitatile care fac obiectul mandatului prevazut in alin. 1 - 4 se poate adresa cu plingere procurorului anume desemnat, ierarhic superior procurorului care a emis mandatul.

Art. 14.
Mandatul emis in baza art. 13 confera titularilor sau categoriilor de persoane imputernicite dreptul de a detine si folosi, fara a uza de mijloace de constringere fizica sau morala, mijloacele adecvate pentru executarea actelor autorizate si de a fi asistate de persoanele a caror prezenta este considerata necesara.

Art. 15.
In situatiile care impun inlaturarea unor pericole iminente pentru siguranta nationala, se pot intreprinde activitatile mentionate in art. 13, chiar fara autorizarea prevazuta de lege, aceasta urmind a fi solicitata de indata ce exista posibilitatea, dar nu mai tirziu de 48 de ore.

Art. 16.
Mijloacele de obtinere a informatiilor necesare sigurantei nationale nu trebuie sa lezeze, in nici un fel, drepturile sau libertatile fundamentale ale cetatenilor, viata particulara, onoarea sau reputatia lor, ori sa ii supuna la ingradiri ilegale.
Orice persoana este protejata prin lege impotriva unor astfel de imixtiuni sau atingeri. Cei vinovati de initierea, transmiterea ori executarea unor asemenea masuri, fara temei legal, precum si de aplicarea abuziva a masurilor de prevenire, descoperire sau contracarare a amenintarilor la adresa sigurantei nationale raspund civil, administrativ sau penal, dupa caz.
Cetateanul care se considera lezat in drepturile sau libertatile sale prin folosirea mijloacelor prevazute la alin. 1 poate sesiza oricare din comisiile permanente pentru aparare si asigurarea ordinii publice ale celor doua camere ale Parlamentului.

CAPITOLUL 3
Obligatiile si raspunderile organelor de stat, organizatiilor publice sau private
Art. 17.
In scopul realizarii sigurantei nationale, ministerele, toate celalalte organe ale statului, organizatiile din sectoarele public sau privat au, potrivit legii, urmatoarele indatoriri:
a) sa acorde sprijinul necesar la cererea organelor cu atributii in domeniul sigurantei nationale in indeplinirea atributiilor ce le revin si sa permita accesul acestora la datele detinute, care pot furniza informatii privitoare la siguranta nationala;
b) sa ia masurile necesare pentru aplicarea legii privind siguranta nationala in domeniile in care isi desfasoara activitatea sau in problemele de care se ocupa;
c) sa solicite sprijinul organelor cu atributii in domeniul sigurantei nationale pentru realizarea masurilor necesare infaptuirii sigurantei nationale in domeniul lor de activitate.

Art. 18.
Organele si organizatiile detinatoare de secrete de stat, in conformitate cu prevederile legii speciale, sau a caror activitate poate fi vizata prin actiunile considerate, potrivit art. 3, ca amenintari la adresa sigurantei nationale, vor intocmi programe proprii de prevenire a scurgerii de informatii cu caracter secret, care sint supuse avizarii de specialitate Serviciului Roman de Informatii.
Raspunderea pentru indeplinirea obligatiilor prevazute in art. 17 si in alin. 1 al prezentului articol revine, potrivit legii, conducatorului organului sau organizatiei respective.
Sint exceptate de la avizarea de specialitate prevazuta in alin. 1 programele proprii de prevenire a scurgerii de informatii cu caracter secret ale Parlamentului Romaniei, Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de Interne, Serviciului de Informatii Externe, Serviciului de Protectie si Paza si Directiei generale a penitenciarelor din subordinea Ministerului Justitiei.

CAPITOLUL 4
Sanctiuni
Art. 19.
Initierea, organizarea sau constituirea pe teritoriul Romaniei a unor structuri informative care pot aduce atingere sigurantei nationale, spijinirea in orice mod a acestora sau aderarea la ele, detinerea, confectionarea sau folosirea ilegala de mijloace specifice de interceptare a comunicatiilor, precum si culegerea si transmiterea de informatii cu caracter secret ori confidential, prin orice mijloace, in afara cadrului legal, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava.
Tentativa se pedepseste.

Art. 20.
Desfasurarea, fara mandat, a activitatilor supuse autorizarii in conditiile art. 13, cu exceptia celor intreprinse in situatiile aratate in art. 15, sau depasirea mandatului acordat se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava.
Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si fapta functionarului care divulga, refuza sau impiedica, in orice mod, aducerea la indeplinire a mandatului eliberat in conditiile prevazute in art. 13.
Tentativa se pedepseste.

Art. 21.
Informatiile privind viata particulara, onoarea sau reputatia persoanelor, cunoscute incidental in cadrul obtinerii datelor necesare sigurantei nationale, nu pot fi facute publice.
Divulgarea sau folosirea, in afara cadrului legal, de catre salariatii serviciilor de informatii, a datelor prevazute in alin. 1, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.
Tentativa se pedepseste.

Art. 22.
Urmarirea penala a infractiunilor prevazute in prezenta lege se efectueaza de catre organele procuraturii.

CAPITOLUL 5
Dispozitii finale
Art. 23.
Documentele organelor de informatii si ale celor cu atributii in domeniul sigurantei nationale se pastreaza in arhivele acestora si nu pot fi consultate decit in conditiile legii.

Art. 24.
Personalul Serviciului Roman de Informatii, Serviciului de Informatii Externe si Serviciului de Protectie si Paza se compune din cadre militare permanente si salariati civili.
Cadrele militare ale organelor prevazute in alin. 1 au drepturile si obligatiile prevazute pentru militarii armatei romane. Salariatilor civili le sint aplicabile dispozitiile Codului muncii si celelalte norme legale referitoare la drepturile si obligatiile acestora.

Art. 25.
Personalul prevazut in art. 24 alin. 1, care indeplineste atributii operative, desfasoara activitati ce implica exercitiul autoritatii de stat si are toate drepturile si obligatiile prevazute de lege pentru aceasta.

Art. 26.
Salariatii organelor de informatii si ai celor cu atributii in domeniul sigurantei nationale nu pot face parte din partide sau alte organizatii cu caracter politic ori secret si nu pot fi folositi in scopuri politice.
Nu pot activa in serviciile de informatii persoanele care au fost gasite vinovate pentru actiuni indreptate impotriva drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.

Art. 27.
Salariatii organelor de informatii si ai celor cu atributii in domeniul sigurantei nationale au obligatia pastrarii secretului de stat si profesional, inclusiv dupa parasirea, in orice mod, a serviciului.

Art. 28.
Persoanele prevazute la art. 27, chemate ca martori in fata organelor judiciare, pot face depozitii cu privire la faptele si imprejurarile ce privesc siguranta nationala, de care au luat cunostinta in indeplinirea atributiilor de serviciu si in legatura cu acestea, numai cu incuviintarea scrisa a sefului organului din care fac parte.

Art. 29.
Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi orice dispozitie contrara se abroga.

Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 25 iulie 1991.

PRESEDINTELE SENATULUI
academician ALEXANDRU BIRLADEANU

Aceasta lege a fost adoptata de Adunarea Deputatilor in sedinta din 26 iulie 1991.

PRESEDINTELE ADUNARII DEPUTATILOR
MARTIAN DAN

In temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr.92/1990 pentru alegerea parlamentului si a Presedintelui Romaniei, promulgam Legea privind siguranta nationala a Romaniei si dispunem publicarea sa in Monitorul Oficial al Romaniei.

PRESEDINTELE ROMANIEI
ION ILIESCU

Legea nr. 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii
(publicata in Monitorul Oficial nr. 33 din 3 martie 1992)

CAP. 1
ART. 1
Coordonarea, controlul si atributiile Serviciul Roman de Informatii este serviciul organizat de stat specializat in domeniul informatiilor privitioare la siguranta nationala a Romaniei, parte componenta a sistemului national de aparare, activitatea sa fiind organizata si coordonata de Consiliul suprem de Aparare a Tarii.
Activitatea Serviciului Roman de Informatii este controlata de parlament.
Anual sau cind Parlamentul hotareste, directorul Serviciului Roman de Informatii prezinta acestuia rapoarte referitoare la indeplinirea atributiilor ce revin Serviciului Roman de Infomatii, potrivit legii.
In vederea exercitarii controlului concret si permanent, se constituie o comisie comuna a celor doua Camere.
Organizarea, functionarea si modalitatile de exercitare a controlului se stabilesc prin hotarire adoptata de Parlament.

ART. 2
Serviciul Roman de Informatii organizeaza si executa activitati pentru culegerea, verificarea si valorificarea informatiilor necesare cunoasterii, prevenirii si contracararii oricaro actiuni care constituie, potrivit legii, amenintari la adresa sigurantei nationale a Romaniei.

ART. 3
Serviciul Roman de Informatii asigura apararea secretului de stat si prevenirea scurgerii de informatii care, potrivit legii, nu pot fi divulgate.
In aplicarea prevederilor legale privind apararea secretului de stat, Serviciul Roman de Informatii organizeaza si executa transportul corespondentei oficiale cu asemenea caracter pe intreg teritoriul Romaniei.

ART. 4
La cererea conducatorului institutiei publice,regiei autonome sau societatii comerciale, Serviciul Roman de Informatii verifica si ofera date cu privire la persoanele care urmeaza sa ocupe functii inrespectivele unitati, ce presupun accesul la informatii si activitati cu caracter secret de stat sau care, potrivit legii, nu pot fi divulgate.
Sint exceptii de la prevederile alin.1 judecatorii, procurorii, functionarii publici din Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne, Ministerul Justitiei,Serviciul de Informatii Externe si Serviciul de Protectie si Paza, care isi stabilesc masuri proprii de aparare a secretului de stat, potrivit legii.

ART. 5
La cererea persoanelor fizice si juridice din sectorul privat, Serviciul Roman de Informatii acorda asistenta de specialitate pentru apararea secretelor aflate in posesia acestora si prevenirea scurgerii de date sau informatii ce nu pot fi aduse la cunostinta publicului.Asistenta de specialitate se acorda,contra cost, potrivit tarifelor convenite.
Asistenta de specialitate se acorda gratuit persoanelor prevazute la alin.1, care executa comenzi pentru stat, in limita si pe durata acestora,precum si celor care desfasoara activitate de cercetare ori de productie in probleme sau cu privire la aspecte de interes national.

ART. 6
Prin Unitatile sale, Serviciul Roman de Informatii:
a) executa activitati informative si tehnice de prevenire si combatere a te rorismului;
b) executa interventia antiterorista asupra obiectivelor atacate sau ocupate de teroristi, in scopul capturarii sau anihilarii acestora, eliberarii ostaticilor si restabilirii ordinii legale.Interventia antiterorista se realizeaza cu aprobarea Biroului executiv al Serviciului Roman de Informatii;
c) asigura protectia antiterorista a demnitarilor romani si straini, precum si a altor persoane oficiale, conform normelor stabilite de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii.
Serviciul roman de Informatii concura la realizarea protectiei antiteroriste a demnitarilor gardati de Serviciul de Protectie si Paza, in situatia cind acestia sint vizati de amenintari cu acte de terorism.
Serviciul Roman de Informatii poate asigura protectie antiterorista si altor persoane, la cererea acestora, potrivit tarifelor convenite.

ART. 7
Serviciul Roman de Informatii actionaeaza pentru descoperirea si contracararea actiunilor de initiere,organizare sau constituire pe teritoriul Romaniei a unor structuri informative care pot aduce atingere sigurantei nationale, a activitatilor de aderare la acestea sau de sprijinire a lor in orice mod ori de confectionare, detinere sau folosire ilegala de mijloace de interceptare a comunicatiilor, precum si de culegere si transmitere de informatii cu caracter secret sau confidential.

ART. 8
Serviciul Roman de Informatii este autorizat sa detina si sa foloseasca mijloace adecvate pentru obtinerea, verificarea, prelucrarea si stocarea informatiilor privitoare la siguranta nationala, in conditiile legii.

ART. 9
In vederea stabilirii existentei amenintarilor la adresa sigurantei nationale,cadre anume desemnate din Serviciul Roman de Informatii pot efectua, cu respectarea legii, verificari prin:solicitarea si obtinerea de obiecte, inscrisuri sau relatii oficiale de la institutii publice;consultarea de specialisti ori experti; primirea de sesizari sau note de relatii, fixarea unor momente operative prin fotografiere, filmare oti prin alte mijloace tehnice.

ART. 10
In situatiile care constituie amenintari la adresa sigurantei nationale a Romaniei, Serviciul Roman de Informatii, prin cadre stabilite in acest scop, solicita procurorului eliberarea mandatului prevazut de art.13 din Legea privind siguranta nationala a Romaniei pentru desfasurarea activitatilor autorizate de acesta.

ART. 11
Activitatile prvazute la art.9 si 10 se consemneaza in acte de constatare care, intocmite cu respectarea prevederilor Codului de procedura penala, pot constitui mijloace de proba.

ART. 12
In cazul constatarii unei infractiuni flagrante la regimul sigurantei nation ale stabilit de lege, a unui atentat sau act terorist ori a unor tentative sau acte preparatorii la asemenea infractiuni, daca sint pedepsite de lege, cadrele Serviciului Roman de Informatii pot retine pe faptuitor, predindu-l de indata organelor judiciare competente impreuna cu actul de constatare si corpurile delicte.
La solicitarea organelor judiciare competente, cadre anume desemnate din Serviciul Roman de Informatii pot acorda sprijin la realizarea unor activitati de cercetare penala pentru infractiuni privind siguranta nationala.
Organele de urmarire penala au obligatia sa comunice Serviciul Roman de Informatii orice date sau informatii privitoare la siguranta nationala, rezultate din activitatea de urmarire penala.

ART. 13
Organele Serviciului Roman de informatii nu pot efectua acte de cercetare penala, nu pot lua masura retinerii sau arestarii preventive si nici dispune de spatii proprii de arest.

ART. 14
In indeplinirea atributiilor ce ii revin,Serviliu Roman de Informatii colabo reaza cu Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Paza, Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne, Ministerul Justitiei, Ministerul Public, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Economiei si Finantelor, Directia Generala a Vamilor precum si cu celelalte organe ale administratiei publice.
Organele prevazute la alin.1 au obligatia sa-si acorde reciproc sprijinul necesar in indeplinirea atributiilor prevazute de lege.

ART. 15
Cu aprobarea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, Serviciul Roman de Informatii poate stabili relatii cu organisme similare din strainatate.

CAP. 2
Organizarea si functionarea Serviciului Roman de informatii

SECTIUNEA 1
Consiliul director
ART. 16
Pentru indeplinirea atributiilor stabilite prin lege, serviciul Roman de Informatii este condus de catre Consiliul director, organ deliberativ, compus din directorul Serviciului Roman de Informatii, primul-adjunct al directorului, sefii unor unitati centrale si teritoriale.
Componenta Consiliului director se stabileste prin regulamentul de functionare a Serviciului Roman de Informatii, iar incadrarea nominala a acestuia se face de catre director.
Presedintele Consiliului director este directorul Serviciului Roman de Informatii. In lipsa directorului, atributiile de presedinte se indeplinesc de primul-sef adjunct, iar in absenta acestuia, de un adjunct al directorului anume desemnat.

ART. 17
Consiliul director al serviciului Roman de Informatii se intruneste, de regula, trimestrial, sedintele fiind convocate de presedintele acestuia.
In caz de urgenta, la cererea a cel putin o treime din numarul membrilor sai sau la solicitarea directorului, Consiliul director se intruneste ori de cite ori este necesar.

ART. 18
Consiliul director al Serviciului Roman de Informatii isi desfasoara activitatea in prezenta a cel putin doua treimi din numarul membrilor sai si adopta hotariri cu votul a cel putin jumatate plus unu din numarul total al membrilor.

ART. 19
La sedintele Consiliului director pot fi invitati, dupa caz, reprezentanti ai unor ministere sau altor organe ale administratiei publice, interesate in examinaraea problemelor supuse dezbateri, precum si specialisti din cadrul Serviciului Roman de Informatii sau din afara acestuia.

ART. 20
Pentru analizarea unor probleme de interes general privind siguranta nationala, Consiliul director poate constitui colective de lucru cuprinzind specialisti din cadrul Serviciului Roman de Informatii sau din afara acestuia.
Desemnarea specialistilor din afara Serviciului Roman de Informatii se va face cu acordul conducerilor organelor centrale respective.
Invitatii si specialistii din afara Serviciului Roman de Informatii prevazuti la art.19 si alin. 1 al prezentului articol se vor conforma dispozitiilor legale privind apararea secretului de stat.

SECTIUNEA a 2-a
Biroul executiv al Consiliului director
ART. 21
Conducerea operativa a Serviciului Roman de Informatii si asigurarea indeplinirii hotaririlor Consiliului director se realizeaza de Biroul executiv al acestuia.
Biroul executiv este alcatuit din director, primul adjunct al directorului si adjunctii directorului.
Presedintele Biroului executiv este directorul Serviciului Roman de Informatii.

ART. 22
Biroul executiv al Consiliului director al Serviciului Roman de Informatii se intruneste bilunar, sedintele fiind convocate de catre director. Dispozitiile art.18 si art.19 se aplica in mod corespunzator si Biroul executiv.

SECTIUNEA a 3-a
Directorul Serviciului Roman de Informatii
ART. 23
Serviciul Roman de Informatii este condus de un director, cu rang de ministru, numit de Camera Deputatilor si Senat in sedinta comuna, la propunerea Presedintelui Romaniei, in urma audierii celui propus de catre comisia insarcinata sa exercite controlulparlamentar asupra activitatii Serviciului Roman de Informatii, care va prezenta un raport in fata celor doua Camere ale Parlamentului.
La numirea in functie, directorul depune in fata Parlamentului urmatorul juramint: "Eu,...,jur ca voi indeplini de buna-credinta si nepartinire, in deplinul respect al Constitutiei si legilor tarii, atributiile ce-mi revin in calitate de director al Serviciului Roman de Informatii." In executarea atributiilor ce revin Serviciului Roman de Informatii, directorul emite, potrivit legii, ordine si instructiuni.
eliberarea din functie a directorului Serviciului Roman de Informatii se face de Parlament, in sedinta comuna a celor doua Camere, la propunerea Presedintelui Romaniei sau a cel putin o treime din numarul total al deputatilor ori al senatorilor.

ART. 24
Directorul Serviciului Roman de Informatii are un prim-adjunct, care este si inlocuitorul legal al acestuia, precum si 3 adjuncti.
Prim-adjunctul directorului Serviciului Roman de Informatii si adjunctii directorului au rang de secretari de stat si sint numiti de Presedintele Romaniei,la propunerea directorului Serviciului Roman de Informatii.

SECTIUNEA a 4-a
Structura Serviciului Roman de Informatii
ART. 25
In componenta Serviciului Roman de Informatii intra unitati si subunitati, in concordanta cu specificul activitatii sale, echivalente structurilor din ministere.
Unitatile Serviciului Roman de Informatii sint subordonate numai conducerii acestuia.

ART. 26
Structura, efectivele, mobilizarea rezervistilor Serviciului Roman de Informatii, precum si Regulamentul de functionare a acestuia se aproba de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii.
Biroul executiv al Serviciului Roman de Informatii, in functie de nevoi, in limitele stabilite de lege si ale efectivelor aprobate, propune Consiliului Suprem de Aparare a Tarii imbunatatirea structurilor Serviciului Roman de Informatii si redistribuirea efectivelor.

CAP. 3
ART. 27
Personalul Serviciului Roman de Informatii Personalul Serviciului Roman de Informatii se compune din cadre militare permanente si salariati civili, care indeplinesc atributii operative si administrative.
Nu pot activa in Serviciul Roman de Informatii aceia care, facind parte din structurile represive ale statului totalitar, au comis abuzuri, informatorii si colaboratorii securitatii, precum si fostii activisti ai partidului comunist, vinovati de fapteindreptate impotriva drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.
Cadrele militare ale Serviciului Roman de Informatii au toate drepturile si obligatiile prevazute, pentru militarii armatei romane, de reglementarile legale, statutele si regulamentele militare Salariatii civili sint supusi dispozitiilor Codului muncii si celorlalte prevederi legale si regulamentare ale Serviciului de Informatii.

ART. 28
Ofiterii operativi ai Serviciului Roman de Informatii isi desfasoara activitatea deschis sau acoperit, in raport cu nevoile de realizare a sigurantei nationale.
Serviciul Roman de Informatii va asigura protectia si incadrarea in alte unitati sau compartimente de munca a ofiterilor operativi care, lucrind acoperit, sint desconspirati in imprejurari care exclud culpa acestora.

ART. 29
Personalul militar se constituie din absolventi ai institutiilor de invatamint din sistemul propriu, cadre militare selectionate si transferate de la Ministerul Apararii Nationale sau de la Ministerul de Interne, in baza cererilor nominale ale directorului, cu acordul ministrilor respectivi, precum si din specialisti chemati in cadrele active.
Personalul militar transferat de la Ministerul Apararii Nationale, de la Ministerul de Interne sau din alte sectoare de activitate intra in subordinea exclusiva a conducerii Serviciului Roman de Informatii.

ART. 30
Selectionarea, incadrarea, acordarea gradelor si inaintarea in grad si in functii, transferarea, trecerea in rezerva, incetarea sau desfacerea contractului de munca se fac potrivit legii, Regulamentului de functionare a Serviciului Roman de Informatii, statutelor corpurilor ofiterilor, maistrilor militari si subofiterilor si altor dispozitii legale.

ART. 31
Pregatirea personalului de invatamint propriu sau in institutii de specialitate ale Ministerului de Interne si Ministerului Apararii Nationale.

ART. 32
Personalul serviciului Roman de Informatii se legitimeaza cu legitimatia de serviciu, iar in misiuni operative, si cu insigna de serviciu.Modelul insignei de serviciu este cel prevazut in anexa nr.1.

ART. 33
Cadrele militare permanente ale Serviciului Roman de Informatii au dreptul la uniforma, care se asigura gratuit.
Categoriile de personal pentru care portul uniformei in timpul serviciului este obligatoriu se stabilesc de directorul Serviciului Roman de Informatii.
Uniformele, insemnele de grad si accesoriile se stabilesc in Regulamentul pentru descrierea si portul uniformelor personalului Serviciului Roman de Informatii, aprobat de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii.

ART. 34
Serviciul Roman de Informatii poate incorpora, pentru paza proprie si activitati auxiliare, prin organele militare teritoriale, militari in termen, pe baza cererilor adresate Marelui Stat Major, cu 60 de zile inainte de data incorporarii.In situatia in care efectivele de paza proprie sint insuficiente,acestea se vor asigura cu militari in termen din trupele de jandarmi.
Serviciul Roman de Informatii are organ de mobilizare, executa mobilizarea si tine evidenta personalului militar si civil existent la pace, precum si a rezervistilor.
Normele de functionare a acestui organ se stabilesc de comun acord cu Marele Stat Major al Ministerului Apararii Nationale.
Evidenta situatiei militare a personalului se tine de catre Serviciul Roman de Informatii, iar pentru rezervisti, si de catre organele militare teritoriale.

ART. 35
Cadrele din sectoarele operative la Serviciului Roman de Informatii sint functionaripublici care indelinesc atributii ce implica exercitiul autoritatii de stat, avind toate drepturile si obligatiile prevazute de lege pentru aceasta calitate.

ART. 36
Personalul Serviciului Roman de Informatii nu poate face parte din partide sau alte organizatii cu caracter politic ori secret si nu poate fi folosit in scopuri politice.
Serviciul Roman de Informatii nu va intreprinde nici o actiune care sa promoveze sau sa lezeze interesele vreunui partid politic sau persoane fizice ori juridice, cu exceptia acelor actiuni ale acestora care contravin sigurantei nationale.

ART. 37
Cadrele militare si angajatii civili din Serviciul Roman de Informatii au obligatia de a pastra cu strictete seretul de stat si profesional, inclusiv dupa pararsirea in orice mod a serviciului.
Orice divulgare a datelor sau informatiilor cunoscute ca urmare a calitatii de salariat al Serviciului Roman de Informatii cu exceptia cazurilor autorizate de lege, este interzisa si se pedepseste conform legii.

ART. 38
Urmasilor cadrelor Serviciului Roman de Informatii decedat in timpul si din cauza serviciului, datorita unor acte de devotament exceptional, li se acorda ca pensie salariul integral pe care l-au avut aceste cadre in momentul decesului.
In cazul cind nu exista urmasi si nici sot supravietuitor, daca cel decedat era singurul sprijinitor al parintilor sai, acestia vor beneficia de jumatate din pensia de urmas, stabilita potrivit prevederilor alin.1.
Pensia pentru invaliditate permanenta, survenita datorita unor acte de devotament exceptional, este egala cu salariul avut in momentul respectiv, iar cei in cauza vor beneficia de o gratificatie, o singura data, egala cu de cinci ori salariul Cadrele Serviciului Roman de Informatii care au devenit partial incapabile de munca, datorita unor acte de devotament exceptional, si nu mai pot exercita in continuare profesia vor beneficia in afara drepturilor ce decurg din pen sionare, de o gratificatie egala cu de trei ori salariul avut in momentul respectiv.

ART. 39
Pentru merite deosebite in apararea sigurantei nationale a Romaniei, cadrele Serviciului Roman de Informatii li se pot conferi decoratiile prevazute de lege pentru militarii fortelor armate Romane.

CAP. 4
ART. 40
Asigurarea materiala Serviciul Roman de Informatii:
a)elaboraeaza si fundamenteaza bugetul propriu de venituri si cheltuieli, asigura finantarea unitatilor, coordoneaza si controleaza activitatea economica a ordonatorilor de credite, din subordinea sa;
b)aproba, in limita competentelor sale, documentatiile tehnico-economice pentru lucrarile proprii de investitii si urmareste executarea acestora la termenele stabilite;
c)efectueaza activitati de import-export de aparatura si tehnica specifica muncii de informatii si de asigurare a asistentei tehnice corespunzatoare, potrivit legii;
d)stabileste arme de intrebuintare, intretinere si reparare pentru armament, tehnica si alte bunuri din dotare, precum si norme de consum pentru munitii si alte materiale;
e)stabileste norme privind asigurarea materiala si financiara, decontarea, evidenta si controlul mijloacelor materiale si banesti necesare unitatilor subordonate;
f)exercita orice alte atributii conferite prin lege.

ART. 41
Serviciul Roman de Informatii se doteaza cu armamentul, munitia si tehnica de lupta necesare indeplinirii misiunilor de aparare si interventie antiterorista, transportului corespondentei secrete, a pazei proprii si a celorlalte misiuni de serviciu.

ART. 42
Cladirile, mijloacele de transport, aparatura tehnica si celelalte mijloace materiale necesare functionarii Serviciului Roman de Informatii se asigura de Guvern.
Fondurile banesti necesare desfasurarii activitatii Serviciului Roman de Informatii sint prevazute in cadrul bugetului de stat, aprobat de Parlament.
Serviciul Roman de Informatii are parc propriu de mijloace de transport pentru aparatul central si unitatile din subordine, care se stabileste prin tabelele de inzestrare ale unitatilor aprobate de director.

ART. 43
Sub controlul Parlamentului, in raport cu nevoile proprii si cu respectarea stricta a prevederilor legale, in cadrul Serviciului Roman de Informatii pot functiona: o regie autonoma, societati comerciale de productie, institutii sanitare, precum si asociatii cu caracter cultural-sportiv.

CAP. 5
ART. 44
Dispozitii finale In caz de necesitate si cind folosirea altor mijloace de implicare sau constringere nu este posibila, personalul Serviciului Roman de Informatii, autorizat sa poarte arma, poate folosi forta armelor albe sau a armelor de foc in conditiile prevazute de lege.

ART. 45
Documentele interne de orice fel ale Serviciului Roman de Informatii au caracter de secret de stat, se pastreaza in arhiva sa proprie si nu pot fi consultate decit cu aprobarea directorului, in conditiile legii.
Documentele, datele si informatiile Serviciului Roman de Informatii pot deveni publice numai dupa trecerea unei perioade de 40 de ani de la arhivare.
Serviciul Roman de Informatii preia spre conservare si folosinta fondurile de arhiva ce privesc siguranta nationala ale fostelor organe de informatii cu competenta pe teritoriul Romaniei.
Fondurile de arhiva ale fostului Departament al Securitatii Statului, ce privesc siguranta nationala, nu pot deveni publice decit dupa trecerea unei perioade de 40 de ani de la adoptarea prezentei legi.

ART. 46
Serviciul Roman de Informatii foloseste, pentru individualizare si recunoastere, sigla cu modelul si descrierea prevazute in anexa nr.2. Sigla este semnul de arma al Serviciului Roman de Informatii.

ART. 47
Anexele nr.1 si 2 fac parte integranta din prezenta lege.

ART. 48
Decretul Consiliului Provizoriu de Uniune Nationala din 26 martie 1990 privind infiintarea Serviciului Roman de Informatii, precum si orice alte dispozitii contrare prevederilor prezentei legi se abroga.

Legea nr.181/1998 pentru modificarea art. 28 din Legea nr. 14/1992
privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii
(publicata in Monitorul Oficial nr. 389 din 14 octombrie 1998)

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Articol unic.
Articolul 28 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.33 din 3 martie 1992, se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 28. - Personalul operativ al Serviciului Roman de Informatii isi desfasoara activitatea deschis sau acoperit, in raport cu nevoile de realizare a sigurantei nationale.
Serviciul Roman de Informatii va asigura protectia si incadrarea in alte unitati sau compartimente de munca a personalului operativ care, lucrand acoperit, este deconspirat in imprejurari ce exclud culpa acestuia."

Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 3 februarie 1998, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei.

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,
ANDREI IOAN CHILIMAN

Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 9 septembrie 1998, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei.

p. PRESEDINTELE SENATULUI,
MIRCEA IONESCU-QUINTUS
Bucuresti, 9 octombrie 1998.
Nr. 181.

Ordonanta de Urgenta nr. 72/2002 pentru modificarea art. 42 din Legea nr. 14/1992
privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii
(publicata in Monitorul Oficial nr. 435 din 21 iunie 2002)

In temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constitutia Romaniei,
Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta.

Articol unic.
Articolul 42 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.33 din 3 martie 1992, cu modificarile ulterioare, se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 42. - Fondurile banesti necesare pentru desfasurarea activitatilor in Serviciul Roman de Informatii se asigura astfel: de la bugetul de stat, din venituri extrabugetare, din credite externe si din alte surse legal constituite. Veniturile extrabugetare se constituie din: contravaloarea bunurilor valorificate potrivit legislatiei specifice sectorului de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, din sumele incasate din prestari de servicii executate la cererea persoanelor fizice si juridice, prin unitatile Serviciului Roman de Informatii, in domeniile si in conditiile stabilite prin ordin al directorului Serviciului Roman de Informatii, si din alte venituri realizate in conditiile prezentei legi.
Veniturile extrabugetare obtinute, in lei si in valuta, vor fi utilizate integral pentru finantarea cheltuielilor curente si de capital, iar disponibilul ramas la sfarsitul anului va fi reportat in anul urmator si va fi folosit cu aceeasi destinatie.
Planificarea, evidenta, utilizarea, justificarea si controlul cheltuielilor operative destinate realizarii activitatii specifice Serviciului Roman de Informatii se efectueaza in conformitate cu regulile generale in aceasta materie, aprobate de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii.
Cladirile, mijloacele de transport, aparatura tehnica si celelalte mijloace materiale necesare Serviciului Roman de Informatii se asigura prin hotarare a Guvernului sau se achizitioneaza in conditiile legii.
Terenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea Serviciul Roman de Informatii sunt bunuri proprietate publica a statului. Serviciul Roman de Informatii primeste si administreaza bunuri proprietate publica si privata a statului, putand sa le inchirieze in functie de regimul lor juridic, retinand sub forma de venituri extrabugetare o cota-parte de 50% din valoarea chiriei incasate. Serviciul Roman de Informatii are parc propriu de mijloace de transport pentru aparatul central si unitatile din subordine, care se stabileste prin tabelele de inzestrare a unitatilor, aprobate de directorul Serviciului Roman de Informatii."

PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE

Contrasemneaza:

Ministrul finantelor publice,
Mihai Nicolae Tanasescu

Directorul Serviciului Roman de Informatii,
Alexandru-Radu Timofte

Bucuresti, 13 iunie 2002.
Nr. 72.

Legea nr. 555/2002 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 72/2002
pentru modificarea art. 42 din Legea nr. 14/1992
privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii
(publicata in Monitorul Oficial nr. 767 din 22 luna 2002)

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Articol unic.
Se aproba Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.72 din 13 iunie 2002 pentru modificarea art. 42 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.435 din 21 iunie 2002.

Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 27 iunie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei.
p. PRESEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TARACILA

Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 23 septembrie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei.

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,
VIOREL HREBENCIUC

Bucuresti, 15 octombrie 2002.
Nr. 555.

Ordonanta de Urgenta nr. 52/2003 pentru modificarea si completarea Legii nr. 14/1992
privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii
(publicata in Monitorul Oficial nr. 452 din 25 iunie 2003)

text in lucru

Legea nr. 432/2003 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 52/2003
pentru modificarea si completarea Legii nr. 14/1992
privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii
(publicata in Monitorul Oficial nr. - din - - -)

text in lucru

Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea securitatii ca politie politica
(publicata in Monitorul Oficial nr. 603/9 decembrie 1999)

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege

Puterea comunista instaurata in Romania incepand cu data de 6 martie 1945 a exercitat, in special
prin organele securitatii statului, ca politie politica, o permanenta teroare impotriva cetatenilor tarii,
drepturilor si libertatilor lor fundamentale. Aceasta indreptateste accesul la propriul dosar
si deconspirarea securitatii ca politie politica, in conditiile prezentei legi.

ART. 1
(1) Orice cetatean roman sau cetatean strain care dupa 1945 a avut cetatenie romana are dreptul de acces la propriul dosar intocmit de organele securitatii, ca politie politica. Acest drept se exercita la cerere si consta in studierea nemijlocita a dosarului, eliberarea de copii de pe actele dosarului si de pe inscrisurile doveditoare despre cuprinsul dosarului.
(2) Totodata persoana, subiect al unui dosar din care rezulta ca a fost urmarita de organele securitatii statului, are dreptul, la cerere, sa afle identitatea agentilor de securitate si a colaboratorilor, care au contribuit cu informatii la completarea acestui dosar.
(3) De drepturile prevazute la alin. (1) si (2) beneficiaza sotul supravietuitor si rudele pana la gradul al doilea inclusiv ale persoanei decedate, in afara de cazul in care aceasta a dispus altfel.
(4) Exercitarea drepturilor prevazute la alin. (1)-(3) se face personal sau prin reprezentant cu procura speciala si autentica.

ART. 2
Pentru a asigura dreptul de acces la informatiile de interes public, orice cetatean roman cu domiciliul in tara sau in strainatate, precum si presa scrisa si audiovizuala, partidele politice, organizatiile neguvernamentale legal constituite, autoritatile si institutiile publice au dreptul de a fi informate, la cerere, in legatura cu calitatea de agent sau de colaborator al organelor securitatii, ca politie politica, a persoanelor care ocupa sau candideaza pentru a fi alese ori numite in urmatoarele demnitati sau functii:
a) Presedintele Romaniei;
b) deputat sau senator;
c) membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat, secretar general, secretar general adjunct din Guvern si din ministere, director in minister si asimilati ai acestor functii;
d) secretarii generali si secretarii generali adjuncti ai Camerelor Parlamentului, directorii departamentelor celor doua Camere, consilierii prezidentiali si de stat;
e) prefect, subprefect, secretar general si director in prefectura, secretar general al consiliului judetean si al Consiliului General al Municipiului Bucuresti, primar, viceprimar, consilier judetean, consilier in Consiliul General al Municipiului Bucuresti, sefii serviciilor descentralizate in judete;
f) directorul si adjunctii sai la Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Paza si Serviciul de Telecomunicatii Speciale;
g) inspector general al politiei, inspector general adjunct, director general, director, sef de serviciu si sef de birou la nivel central si judetean, precum si ceilalti ofiteri si subofiteri angajati ai Ministerului de Interne;
h) persoanele cu functii de conducere, la nivel national si judetean, in Garda financiara si in organele vamale;
i) judecatorii si magistratii-asistenti de la Curtea Suprema de Justitie si de la Curtea Constitutionala, procurorii de la Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie, judecatorii, procurorii si prim-grefierii de la instantele si parchetele civile si militare, avocatii si notarii publici;
i) personalul diplomatic si consular, cu exceptia celor care indeplinesc functii tehnice sau administrative;
j) presedintele, vicepresedintii, judecatorii, consilierii de conturi, procurorii financiari si prim-grefierul Curtii de Conturi;
k) presedinte si presedinte de sectie la Consiliul Legislativ, membrii Consiliului Legislativ, persoane cu functii de conducere din Fondul Proprietatii de Stat, presedintii si membrii Consiliului Concurentei, ai Comisiei Nationale de Valori Mobiliare, ai Comisiei Nationale pentru Statistica si ai Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie;
l) avocatul poporului si adjunctii acestuia;
m) membru in Consiliul National al Audiovizualului;
n) membru in consiliile de administratie ale societatilor publice de radio si de televiziune, patron, director, redactor-sef, redactor in serviciile publice sau private de televiziune, radio sau presa scrisa, analisti politici si asimilatii acestora, dupa caz;
o) guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, presedinte, vicepresedinte de banca si membrii consiliului de administratie din sectorul bancar;
p) membru, membru corespondent, membru de onoare sau secretar al Academiei Romane;
r) rectorul, prorectorii, secretarul stiintific al senatului universitar si decanii din institutiile de invatamant superior de stat si private;
s) inspector general sau adjunct, inspector de specialitate al inspectoratului scolar judetean, director de liceu ori de grup scolar, precum si director in institutiile de cultura, la nivel national, judetean si municipal;
S) presedinte, vicepresedinte, secretar general si ceilalti membri ai organelor de conducere statutare ale partidelor politice, la nivel national si judetean, sau ai unei organizatii neguvernamentale si asimilatii acestor functii;
t) personalul militar si civil cu functii de conducere din Ministerul Apararii Nationale si din statele majore ale categoriilor de forte ale armatei, precum si comandantii de unitati sau echivalente;
t) ierarhii si sefii cultelor religioase recunoscute de lege, pana la nivel de preot inclusiv, precum si asimilatii lor de la parohiile din tara si din strainatate;
u) presedinte, vicepresedinte si secretar general de organizatii patronale si sindicale reprezentantive la nivel national si asimilatii acestor functii, precum si ceilalti membri ai conducerilor executive respective;
v) director al directiei de posta si telecomunicatii, sefi de serviciu de posta si de telecomunicatii, sefi de centrala telefonica;
x) persoanele cu functie de conducere din directiile sanitare judetene, din directiile judetene de sanatate publica si a municipiului Bucuresti, din Colegiul Medicilor din Romania, din casele de asigurari de sanatate, directorii de spitale, precum si medicii psihiatri, anatomo-patologii si medicii legisti;
y) persoanele cu functii de conducere, inclusiv membru al consiliului de administratie in regii autonome, companii nationale si societati comerciale avand ca obiect activitati de interes public sau strategic, precum si membrii conducerii fundatiilor, asociatiilor si filialelor care activeaza pe teritoriul Romaniei, inclusiv fondatorii acestora;
z) persoanele care detin titlul de revolutionar sau de luptator cu merite deosebite in Revolutia din decembrie 1989.

ART. 3
(1) Persoanele care candideaza spre a fi alese sau numite in una dintre demnitatile sau functiile prevazute la art. 2 sunt obligate sa faca o declaratie autentica, pe propria raspundere, potrivit legii penale, privind apartenenta sau neapartenanta ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca politie politica. Inainte de alegere sau de numire verificarea se face din oficiu, pentru persoanele care candideaza pentru a fi alese sau numite in demnitatile ori in functiile prevazute la art. 2 lit. a)-c); de asemenea, verificarea este obligatorie si pentru persoanele care au fost alese sau numite in respectivele demnitati ori functii publice, inclusiv pentru cele aflate in exercitiul respectivelor demnitati sau functii la data intrarii in vigoare a prezentei legi, in cazul in care aceasta nu s-a facut in timpul candidaturii.
(2) Declaratia prevazuta la alin. (1) se va depune o data cu cererea de numire sau cu declaratia de acceptare a candidaturii.
(3) Verificarile se sisteaza daca persoana care exercita una dintre demnitatile sau functiile enumerate la art. 2 demisioneaza sau, dupa caz, renunta la candidatura ori la numire in termen de 15 zile de la data comunicarii sau solicitarii acestor verificari.
(4) Pentru candidati verificarea se face, in mod obligatoriu, in ordinea prezentei pe lista. Rezultatele verificarii vor fi publicate imediat in Monitorul Oficial al Romaniei si vor fi puse la dispozitie mijloacelor de informare in masa.
(5) In vederea verificarii, Biroul Electoral Central sau local, dupa caz, va comunica in termen de 24 de ore listele cuprinzand candidatii Colegiului Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, care va transmite rezultatul in termen de 7 zile.

ART. 4
(1) Verificarile solicitate se vor face respectandu-se urmatoarea ordine de prioritati:
a) persoanele candidate in alegeri, in ordinea prevazuta la art. 2;
b) persoanele care urmeaza sa fie numite in una dintre functiile si demnitatile prevazute la art. 2, la nivel national;
c) persoanele care urmeaza sa fie numite in una dintre functiile si demnitatile prevazute la art. 2, la nivel local.
(2) Tinand seama de prioritatile enumerate mai sus, prin regulamentul propriu de functionare Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii va da o ordine de prioritati pentru toate functiile si demnitatile prevazute la art. 2.

ART. 5
(1) Prin politie politica se intelege toate acele structuri ale securitatii, create pentru instaurarea si mentinerea puterii totalitar-comuniste, precum si pentru suprimarea sau ingradirea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.
(2) Este agent al organelor de securitate, ca politie politica, in sensul prezentei legi, orice persoana care a indeplinit calitatea de lucrator operativ, inclusiv acoperit, al organelor de securitate in perioada 1945-1989.
(3) Este colaborator al organelor de securitate, ca politie politica, in sensul prezentei legi, persoana care:
a) a fost retribuita sau recompensata in alt mod pentru activitatea desfasurata in aceasta calitate;
b) a fost detinator de locuinta conspirativa sau de casa de intalnire;
c) a fost rezident al securitatii, in sensul prezentei legi;
d) orice alta persoana care a dat informatii securitatii, prin care s-a adus atingere, nemijlocit sau prin alte organe, drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. Informatiile cuprinse in declaratiile date in timpul anchetei de catre persoana retinuta sau arestata pentru motive politice privind cauza pentru care a fost cercetata, judecata si condamnata nu fac obiectul acestei prevederi.
(4) Se considera colaborator al organelor de securitate, ca politie politica, si persoana care a transmis sau a inlesnit transmiterea de informatii, note, rapoarte sau alte acte, prin care se denuntau activitatea sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist, de natura sa aduca atingere drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.
(5) Sunt asimilati colaboratorilor prevazuti la alin. (3) persoanele care au avut competente decizionale, juridice ori politice sau care prin abuz de putere politica au luat decizii la nivel central sau local, cu privire la activitatea securitatii sau cu privire la activitatea altor structuri de represiune ale regimului totalitar comunist.
(6) Implicarea in activitatea de politie politica a persoanelor prevazute la art. 2 se stabileste pe baza datelor, probelor si indiciilor existente in dosarele care fac obiectul cercetarii, precum si prin orice inscrisuri prezentate de orice persoana interesata in cazul lipsei, alterarii sau descompletarii dosarului.

ART. 6
Dispozitiile art. 45 alin. 2 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii, precum si ale art. 20 alin. 2 si ale art. 22 cu referire la anexa nr. 6 din Legea Arhivelor Nationale nr. 16/1996 nu sunt aplicabile dosarelor la care se refera art. 1 si datelor solicitate in temeiul art. 2 din prezenta lege, care nu pot fi considerate ca privesc siguranta nationala a Romaniei.

ART. 7
(1) Pentru aplicarea prevederilor prezentei legi se infiinteaza Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, ca politie politica, cu sediul in municipiul Bucuresti, denumit in continuare Consiliu.
(2) Consiliul este un organism autonom cu personalitate juridica, supus controlului Parlamentului. Anual sau la cererea Parlamentului, Consiliul prezinta rapoarte.

ART. 8
(1) Consiliul este condus de un colegiu compus din 11 membri.
(2) Membrii Colegiului Consiliului sunt numiti de Parlament, la propunerea grupurilor parlamentare, potrivit configuratiei politice a celor doua Camere, pe baza raportului comun, intocmit de comisiile juridice ale Camerei Deputatilor si Senatului, in sedinta comuna, pentru un mandat de 6 ani. Mandatul poate fi reinnoit o singura data.
(3) Propunerile nominale pentru Colegiul Consiliului se depun la Birourile permanente ale Camerei Deputatilor si Senatului de catre liderii grupurilor parlamentare, in limita numarului de locuri stabilit potrivit alin. (1) si (2), in cel mult 10 zile calendaristice de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, care le trimite comisiilor juridice. Propunerile vor fi insotite de: curriculum vitae, copiile fidele de pe fisele cuprinzand antecedentele penale, declaratiile pe propria raspundere ale candidatilor, in sensul ca nu se incadreaza in prevederile art. 5 alin. (2)-(5), respectiv ca nu au apartinut si nu au colaborat cu organele de securitate.
(4) Comisiile juridice ale Camerei Deputatilor si Senatului vor audia in sedinta comuna si vor verifica indeplinirea conditiilor impuse candidatilor prin prezenta lege; candidaturile vor fi avizate individual. Raportul comun cuprinzand rezultatul audierilor se inainteaza Birourilor permanente ale celor doua Camere in termen de 10 zile calendaristice de la primirea listelor cuprinzand candidatii.
(5) Candidatii care nu indeplinesc conditiile prevazute in prezenta lege vor fi inlocuiti, la cererea comisiilor juridice ale celor doua Camere, de catre grupurile parlamentare care i-au propus. Noile propuneri se inainteaza in termen de 5 zile de la comunicarea facuta de birourile permanente ale celor doua Camere catre grupurile parlamentare. Locurile ramase vacante ca urmare a nedepunerii propunerilor de candidati de catre grupurile parlamentare in termenul de 5 zile se redistribuie intre restul grupurilor parlamentare, potrivit configuratiei prevazute la alin. (2).
(6) Camera Deputatilor si Senatul, intrunite in sedinta comuna, pe baza raportului comun al comisiilor juridice, se pronunta prin vot asupra listei cuprinzand candidatii pentru Colegiul Consiliului, in cel mult 10 zile calendaristice de la data depunerii raportului comisiilor juridice. Votul se exprima prin apel nominal.
(7) Colegiul Consiliului isi alege dintre membrii sai un presedinte, un vicepresedinte si un secretar in termen de 5 zile de la constituirea sa. Colegiul Consiliului lucreaza in prezenta a cel putin doua treimi din numarul membrilor si adopta decizii cu majoritatea voturilor membrilor prezenti. Dezbaterile Colegiului Consiliului nu sunt publice.
(8) Din Consiliu si din Colegiul Consiliului nu pot face parte agentii sau colaboratorii organelor de securitate, astfel cum sunt definiti in prezenta lege, cei ai altor servicii secrete straine, ai altor structuri informative interne si straine si ai altor organizatii ce au desfasurat si desfasoara activitati care contravin drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. De asemenea, nu pot face parte persoanele care au suferit condamnari pentru infractiuni de drept comun, chiar daca au fost amnistiate sau reabilitate. Calitatea de membru al Colegiului Consiliului nu poate fi acordata persoanelor care au facut sau fac parte din partide politice.
(9) Consiliul functioneaza in temeiul unui regulament elaborat de Colegiul Consiliului in termen de 30 de zile de la data constituirii sale, adoptat prin hotarare a Parlamentului in termen de 15 zile de la sesizare, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(10) La investirea in functie membrii Colegiului Consiliului depun urmatorul juramant in fata Parlamentului: "Jur sa respect Constitutia si legile tarii, drepturile si libertatile fundamentale ale omului, sa-mi indeplinesc cu constiinciozitate, onoare si fara partinire indatoririle ce-mi revin in calitate de membru al Colegiului Consiliului. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!"

ART. 9
(1) In cazul in care, ulterior alegerii Consiliului, se constata ca unul dintre membrii acestuia nu indeplineste conditiile prevazute in prezenta lege, se procedeaza la revocarea mandatului si la o noua alegere. Verificarea indeplinirii conditiilor se face, la cererea oricarei persoane, de catre Curtea Suprema de Justitie.
(2) Revocarea se pronunta de Curtea Suprema de Justitie, in complet de 3 judecatori, cu citarea partilor. Decizia pronuntata poate fi atacata cu recurs in termen de 10 zile de la pronuntare. Recursul se judeca in complet de 7 judecatori, cu citarea partilor. In ambele faze Curtea Suprema de Justitie solutioneaza aceste cauze, cu celeritate.

ART. 10
(1) Consiliul isi elaboreaza proiectul bugetului propriu de venituri si cheltuieli, pe care il inainteaza Guvernului in vederea includerii lui in bugetul de stat.
(2) Presedintele Colegiului Consiliului este ordonator principal de credite.

ART. 11
(1) Consiliul este organizat la nivel national si functioneaza intr-o structura unica.
(2) In termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi Consiliul General al Municipiului Bucuresti va asigura spatiile corespunzatoare pentru desfasurarea activitatii Consiliului.

ART. 12
Pentru realizarea dreptului de acces la propriul dosar persoana indreptatita conform art. 1 se adreseaza Consiliului printr-o cerere scrisa. Consiliul va raspunde solicitarii in termen de 30 de zile.

ART. 13
(1) Persoanele indreptatite pot solicita Consiliului, in conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1), in conditiile prezentei legi, urmatoarele:
a) consultarea dosarelor sau a oricaror materiale intocmite pana la data de 22 decembrie 1989 de organele de securitate;
b) eliberarea unor copii de pe inscrisurile aflate in aceste dosare ori alte materiale;
c) eliberarea unor adeverinte privind apartenenta sau neapartenenta, colaborarea ori necolaborarea cu organele de securitate.
(2) Nu se elibereaza copii de pe acele inscrisuri ale dosarului, al caror continut poate afecta major o terta persoana, decat in urmatoarele conditii:
a) cu acordul scris al persoanei ce poate fi afectata major sau al mostenitorilor legali;
b) asigurand o copie care nu cuprinde pasajele privitoare la o terta persoana ce poate fi afectata major.

ART. 14
(1) Continutul adeverintelor eliberate potrivit art. 13 alin. (1) lit. c) poate fi contestat la Colegiul Consiliului in termen de 30 de zile de la comunicare.
(2) Contestatia va fi solutionata de Colegiul Consiliului in termen de 60 de zile de la inregistrare.
(3) Decizia Colegiului Consiliului poate fi atacata, in termen de 30 de zile de la comunicare, la curtea de apel in competenta careia isi are domiciliul contestatarul.

ART. 15
(1) Dreptul de acces la informatiile de interes public prevazute la art. 2 se exercita de catre persoana fizica sau persoana juridica indreptatita, printr-o cerere adresata Consiliului.
(2) Prin aceasta cerere se poate solicita eliberarea unui act din care sa rezulte daca a avut sau nu a avut calitatea de agent sau de colaborator al organelor de securitate, privitor la persoanele care ocupa sau sunt propuse sa fie numite in functiile enumerate la art. 2.
(3) Verificarile pot fi declansate si la cererea persoanelor care ocupa functiile prevazute la art. 2, pentru propriul dosar.
(4) Pe baza cererilor primite potrivit alin. (1) Consiliul verifica probele detinute, indiferent de forma lor, si instiinteaza de indata persoana, in vederea exercitarii drepturilor prevazute la art. 3.
(5) Calitatea de agent sau de colaborator al organelor de securitate se stabileste de catre Consiliu prin probele aflate in evidentele organelor de securitate, coroborate cu probe cum ar fi: angajamentul scris si semnat de cel in cauza, rapoarte, sinteze informative, inscrisuri olografe si dovezi, indiferent de suportul pe care s-ar afla, din arhivele securitatii.
(6) In termen de 30 de zile de la data primirii cererilor Consiliul citeaza, in vederea audierii, persoana care a solicitat, precum si persoana cu privire la care s-au solicitat verificari, potrivit procedurii stabilite prin regulament. Declansarea si finalizarea verificarilor solicitate se pot face si in lipsa persoanelor legal citate.
(7) Dupa finalizarea verificarilor, care nu pot dura mai mult de 60 de zile de la data primirii cererii, Consiliul comunica in scris solicitantului daca persoana cu privire la care s-a cerut verificarea a fost sau nu a fost agent ori colaborator al organelor securitatii, in sensul prezentei legi.

ART. 16
(1) Impotriva comunicarii eliberate potrivit art. 15 alin. (4) solicitantul sau persoana cu privire la care s-a cerut verificarea se poate adresa Colegiului Consiliului printr-o contestatie, in termen de 15 zile de la data primirii comunicarii. Colegiul Consiliului reexamineaza documentatia care a stat la baza comunicarii si in termen de 30 de zile de la data depunerii contestatiei adopta o decizie care se comunica in termen de 10 zile atat solicitantului, cat si persoanei cu privire la care s-au efectuat verificari, indiferent de autorul contestatiei. Decizia Colegiului Consiliului poate fi atacata in termen de 30 zile de la data comunicarii la curtea de apel, sectia civila, in competenta careia isi are domiciliul contestatarul.
(2) Curtea de apel judeca in sedinta secreta in complet de 3 judecatori. Participarea procurorului este obligatorie. Hotararea este definitiva si irevocabila. Actele si lucrarile dosarelor au regim secret.
(3) In vederea adoptarii deciziei Colegiul Consiliului audiaza persoana cu privire la care s-au cerut verificari si utilizeaza documentatia depusa de aceasta sau de solicitant. Documentatia initiala poate fi completata. Persoana fata de care se efectueaza verificari are dreptul sa consulte documentele care au stat la baza comunicarii contestate. Lipsa persoanei legal citate nu impiedica adoptarea unei decizii.

ART. 17
(1) Consiliul asigura publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a, a comunicarilor ramase definitive prin necontestare sau ramase definitive prin hotarare a curtii de apel.
(2) Consiliul asigura publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a, a datelor de identitate, inclusiv numele conspirative si functiile detinute de ofiterii si subofiterii de securitate, activi sau acoperiti, implicati in activitati de politie politica.
(3) Consiliul da publicitatii informatiile si documentele care atesta implicarea organelor de securitate si a altor structuri politice si represive ale regimului totalitar comunist in savarsirea unor infractiuni grave contra vietii, integritatii fizice sau psihice si libertatii persoanelor, precum si a unor acte de tradare a intereselor nationale.
(4) Prevederile alin. (2) sunt aplicabile in mod corespunzator si cu privire la persoanele prevazute la art. 5 alin. (5).

ART. 18
In cazurile neelucidate, de decese sau de disparitii despre care exista indicii ca s-au produs in legatura cu activitatea organelor de securitate, Consiliul ofera informatii din proprie initiativa sau pe baza unei cereri scrise din partea mostenitorilor prezumtivi ai celor declarati disparuti sau a succesorilor celor decedati.

ART. 19
In scopul stabilirii adevarului istoric Colegiul Consiliului pune la dispozitie cercetatorilor acreditati in acest sens de Consiliu documente si informatii complete cu privire la structura, metodele si activitatile organelor de securitate, in conditiile legii si ale regulamentului Consiliului.

ART. 20
(1) Colegiul Consiliului primeste in gestiune toate documentele privitoare la exercitarea drepturilor prevazute de prezenta lege, detinute de organele de securitate, cu exceptia celor care privesc siguranta nationala, potrivit legii.
(2) Documentele prevazute la alin. (1), precum si orice copii de pe acestea pana la preluare se pastreaza si se studiaza la sediile detinatorilor de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, membrii Colegiului avand acces neingradit.
(3) Serviciul Roman de Informatii, Ministerul de Interne, Ministerul Justitiei, Ministerul Apararii Nationale, Arhivele Nationale si orice alte institutii publice sau private, precum si persoanele fizice, care detin asemenea documente, sunt obligate sa asigure acest drept de acces si sa le predea la cererea Colegiului Consiliului.
(4) Drepturile si obligatiile prevazute la alin. (1)-(3) se refera si la inregistrarile audio si video, dischete, fotografii, filme si microfilme.
(5) Neindeplinirea obligatiilor prevazute la alineatele precedente atrage, dupa caz, raspunderea penala, administrativa, civila sau disciplinara a conducatorilor organelor, institutiilor si persoanelor fizice respective, dupa caz.
(6) Stabilirea in concret a dosarelor care privesc siguranta nationala, prevazute la alin. (1), se va face de comun acord de Consiliu, impreuna cu conducerea Serviciului Roman de Informatii. In caz de divergenta, hotararea va fi adoptata de Consiliul Superior de Aparare a Tarii.

ART. 21
Sediul Consiliului, precum si sediul propriei sale arhive beneficiaza de paza permanenta cu titlu gratuit, asigurata de Comandamentul Trupelor de Jandarmi.

ART. 22
Consiliul isi desfasoara activitatea pe o perioada de 6 ani, cu posibilitatea prelungirii acesteia, prin hotarare a Parlamentului.

ART. 23
(1) La incetarea activitatii Consiliului fondul arhivistic si documentar constituit pe baza prezentei legi se preda spre conservare Arhivelor Nationale.
(2) De asemenea, se transfera Arhivelor Nationale sediile si dotarile Consiliului.

ART. 24
(1) Nerespectarea prevederilor prezentei legi de catre alte persoane decat cele prevazute la art. 20 atrage, de asemenea, raspunderea penala, civila, administrativa sau disciplinara, dupa caz.
(2) Sustragerea, tainuirea, falsificarea, contrafacerea, deteriorarea sau distrugerea dosarelor, registrelor si a oricaror documente ale securitatii se pedepsesc potrivit legii penale, maximul pedepsei majorandu-se cu 2 ani.
(3) Eliberarea de adeverinte, documente sau copii de pe acestea din dosare sau informatii despre acestea, in alte conditii decat cele prevazute in prezenta lege, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.
(4) Darea spre publicitate a unor date sau informatii din dosare, necorespunzatoare adevarului, de natura sa lezeze viata, demnitatea, onoarea sau reputatia unei persoane constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani.
(5) Prezentarea denaturata a datelor din dosarul de securitate, in scopul discreditarii sau al nedeconspirarii, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani si interzicerea dreptului de a mai lucra in domeniul arhivelor.

ART. 25
Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne, Ministerul Justitiei si Ministerul Public au obligatia de a pune la dispozitie comisiilor juridice ale Camerei Deputatilor si Senatului materialele solicitate cu privire la persoana candidatilor primului Colegiu al Consiliului, constituit potrivit prevederilor art. 8.

ART. 26
Nici o alta prevedere legala privitoare la regimul documentelor nu poate fi interpretata astfel incat sa impiedice aplicarea prevederilor prezentei legi.
Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor si de Senat in sedinta din 20 octombrie 1999, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei.

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,
VASILE LUPU

p. PRESEDINTELE SENATULUI,
ULM NICOLAE SPINEANU

Legea nr. 682/2002 privind protectia martorilor
(publicata in Monitorul Oficial nr. 964 din 28 decembrie 2002)
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege

CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1.
Prezenta lege reglementeaza asigurarea protectiei si asistentei martorilor a caror viata, integritate corporala sau libertate este amenintata ca urmare a detinerii de catre acestia a unor informatii ori date cu privire la savarsirea unor infractiuni grave, pe care le-au furnizat sau au fost de acord sa le furnizeze organelor judiciare si care au un rol determinant in descoperirea infractorilor si in solutionarea unor cauze.

Art. 2.
In prezenta lege termenii si expresiile de mai jos au urmatorul inteles:
a) martorul este persoana care se afla in una dintre urmatoarele situatii:
1. are calitatea de martor, potrivit Codului de procedura penala, si prin declaratiile sale furnizeaza informatii si date cu caracter determinant in aflarea adevarului cu privire la infractiuni grave sau care contribuie la prevenirea producerii ori la recuperarea unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate prin savarsirea unor astfel de infractiuni;
2. fara a avea o calitate procesuala in cauza, prin informatii si date cu caracter determinant contribuie la aflarea adevarului in cauze privind infractiuni grave sau la prevenirea producerii unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate prin savarsirea unor astfel de infractiuni ori la recuperarea acestora; in aceasta categorie este inclusa si persoana care are calitatea de inculpat intr-o alta cauza;
3. se afla in cursul executarii unei pedepse privative de libertate si, prin informatiile si datele cu caracter determinant pe care le furnizeaza, contribuie la aflarea adevarului in cauze privind infractiuni grave sau la prevenirea producerii ori la recuperarea unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate prin savarsirea unor astfel de infractiuni;
b) starea de pericol este situatia in care se afla martorul, in sensul prevazut la lit. a), membrii familiei sale ori persoanele apropiate acestuia, a caror viata, integritate corporala sau libertate este amenintata, ca urmare a informatiilor si datelor furnizate ori pe care a fost de acord sa le furnizeze organelor judiciare sau a declaratiilor sale;
c) martorul protejat este martorul, membrii familiei sale si persoanele apropiate acestuia incluse in Programul de protectie a martorilor, conform prevederilor prezentei legi;
d) membrii de familie ai martorului protejat sunt sotul sau sotia, parintii si copiii acestuia;
e) persoana apropiata martorului protejat este persoana de care respectivul martor este legat prin puternice legaturi afective;
f) Programul de protectie a martorilor, denumit in continuare Program, reprezinta activitatile specifice desfasurate de Oficiul National pentru Protectia Martorilor prevazut la art. 3, cu sprijinul autoritatilor administratiei publice centrale si locale, in scopul apararii vietii, integritatii corporale si sanatatii persoanelor care au dobandit calitatea de martori protejati, in conditiile prevazute de prezenta lege;
g) masurile urgente sunt activitatile specifice temporare care pot fi desfasurate de unitatea de politie care cerceteaza cauza sau, dupa caz, de organul care administreaza locul de detinere, de indata ce constata starea de pericol la care este expus martorul;
h) infractiunea grava este infractiunea care face parte din una dintre urmatoarele categorii: infractiunile contra pacii si omenirii, infractiunile contra sigurantei statului sau contra sigurantei nationale, terorismul, omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, infractiunile privind traficul de droguri si traficul de persoane, spalarea banilor, falsificarea de monede sau de alte valori, infractiunile privitoare la nerespectarea regimului armelor si munitiilor, infractiunile privitoare la regimul materialelor nucleare sau al altor materii radioactive, infractiunile de coruptie, infractiunile contra patrimoniului care au produs consecinte deosebit de grave, precum si orice alta infractiune pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii al carei minim special este de cel putin 10 ani sau mai mare;
i) Protocolul de protectie reprezinta intelegerea confidentiala intre Oficiul National pentru Protectia Martorilor si martorul protejat privind protectia si asistenta care trebuie acordate martorului protejat, obligatiile acestora, precum si situatiile in care protectia si asistenta inceteaza;
j) schema de sprijin cuprinde ansamblul masurilor de protectie si asistenta luate cu privire la fiecare martor protejat;
k) prejudiciul deosebit este orice prejudiciu cauzat prin infractiune, care depaseste echivalentul in lei a 50.000 euro;
l) grupul sau organizatia criminala reprezinta grupul structurat, alcatuit din trei sau mai multe persoane, care exista de o anumita perioada si actioneaza in intelegere, in scopul savarsirii uneia sau mai multor infractiuni grave, pentru a obtine, direct sau indirect, un avantaj financiar sau de alta natura.

CAPITOLUL II
Programul de protectie a martorilor
Art. 3.
(1) In cadrul Ministerului de Interne si in subordinea Inspectoratului General al Politiei Romane se infiinteaza Oficiul National pentru Protectia Martorilor, denumit in continuare O.N.P.M., la nivel de directie.
(2) O.N.P.M. are urmatoarele atributii:
a) primeste propunerile de includere in Program si ordonanta, respectiv incheierea, prevazute la art. 8, dupa caz;
b) ia toate masurile necesare in vederea includerii Programului si urmareste realizarea acestuia in cele mai bune conditii;
c) desemneaza o persoana de legatura intre martorul protejat si O.N.P.M., precum si o alta persoana nominalizata in Protocolul de protectie, care sa asigure aceasta legatura in situatii critice;
d) incheie Protocolul de protectie cu fiecare martor protejat si intocmeste si include schema de sprijin a acestuia;
e) organizeaza o baza de date proprie, in care include, stocheaza si prelucreaza propunerile de includere in Program;
f) asigura confidentialitatea deplina a informatiilor si datelor gestionate;
g) gestioneaza, cu aprobarea ministrului de interne, fondurile banesti necesare includerii Programului, primite de la bugetul de stat, precum si din programele de finantare externa.
(3) Fondurile banesti necesare pentru includerea Programului vor fi incluse intr-un capitol distinct al bugetului Ministerului de Interne, cu denumirea "Fonduri pentru Programul de protectie a martorilor".

Art. 4.
(1) Includerea unei persoane in Program se poate realiza numai daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
a) persoana are calitatea prevazuta la art. 2 lit. a), d) sau e);
b) persoana se afla in stare de pericol, in sensul art. 2 lit. b);
c) exista o propunere motivata din partea organelor abilitate.
(2) Poate fi inclusa in Program o persoana care are, intr-o alta cauza, calitatea de:
a) organizator ori conducator de grup sau organizatie criminala;
b) instigator ori autor al infractiunii de omor, omor calificat sau omor deosebit de grav.

Art. 5.
Organul de cercetare penala, in faza urmaririi penale, si procurorul, in faza judecatii, pot solicita procurorului, respectiv instantei, includerea in Program a unui martor, a unui membru de familie al acestuia sau a unei persoane apropiate, dupa caz, formuland propuneri motivate in acest sens.

Art. 6.
(1) Propunerea de includere in Program trebuie sa cuprinda:
a) informatiile referitoare la cauza penala respectiva;
b) datele personale ale martorului;
c) datele si informatiile furnizate de martor, precum si caracterul determinant al acestora in aflarea adevarului;
d) circumstantele in care martorul a intrat in posesia datelor si a informatiilor furnizate sau pe care le va furniza;
e) orice elemente care pot evidentia starea de pericol in care se afla martorul;
f) estimarea posibilitatilor de recuperare a prejudiciului cauzat prin infractiune;
g) persoanele care au cunostinta despre datele si informatiile detinute de martor si despre faptul ca acesta le-a furnizat organelor judiciare sau ca are intentia de a le furniza;
h) o evaluare a profilului psihologic al martorului si al celorlalte persoane propuse a fi incluse in Program;
i) riscul pe care martorul si celelalte persoane pentru care se solicita includerea in Program il prezinta pentru comunitatea in care urmeaza sa fie relocati;
j) date referitoare la situatia financiara a martorului;
k) orice alte date care prezinta relevanta pentru evaluarea situatiei martorului si pentru includerea acestuia in Program.
(2) Propunerea de includere in Program trebuie sa fie insotita de acordul scris al persoanei pentru care se cere includerea in Program, precum si de o evaluare realizata de O.N.P.M. cu privire la posibilitatea includerii in Program a persoanei in cauza.

Art. 7.
Procurorul sau instanta, dupa caz, se va pronunta in cel mai scurt timp, dar nu mai tarziu de 5 zile de la primirea propunerii, prin ordonanta, respectiv incheiere, asupra propunerii de includere in Program.

Art. 8.
(1) In cazul in care este de acord cu propunerea, procurorul sau instanta va comunica O.N.P.M. ordonanta, respectiv incheierea de includere a persoanei respective in Program, iar O.N.P.M. va lua toate masurile necesare in vederea elaborarii si implementarii schemei de sprijin.
(2) Daca in cursul urmaririi penale sau al judecatii au intervenit elemente noi fata de cele cuprinse in propunerea initiala, se poate formula o noua propunere de includere in Program.

Art. 9.
(1) In termen de 7 zile de la data emiterii ordonantei sau a incheierii de includere in Program O.N.P.M. incheie in scris un protocol de protectie cu fiecare martor, membru de familie sau persoana apropiata martorului pentru care s-a dispus includerea in Program.
(2) Persoanele prevazute la alin. (1) dobandesc calitatea de martor protejat in momentul semnarii Protocolului de protectie.
(3) Protocolul de protectie se semneaza, in cazul in care persoanele prevazute la alin. (1) sunt minori, de reprezentantii legali ai acestora. Daca semnarea Protocolului de protectie de catre reprezentantul legal nu poate fi facuta sau daca semnarea de catre aceasta persoana contravine intereselor minorului ori daca reprezentantul legal refuza sa semneze, desi procurorul sau, dupa caz, instanta considera ca includerea in Program este in interesul minorului, Protocolul de protectie va fi semnat personal de catre minor, cu aprobarea prealabila a procurorului sau, dupa caz, a instantei.
(4) In termen de 3 zile de la data incheierii Protocolului de protectie O.N.P.M. va comunica procurorului sau, dupa caz, instantei faptul ca a inceput includerea Programului.

Art. 10.
Protocolul de protectie cuprinde:
a) obligatiile martorului protejat;
b) obligatiile O.N.P.M.;
c) persoanele de legatura desemnate si conditiile in care acestea isi desfasoara activitatea;
d) situatiile in care protectia si asistenta inceteaza.

Art. 11.
Martorul protejat are, in principal, urmatoarele obligatii:
a) sa furnizeze informatiile si datele pe care le detine, cu caracter determinant in aflarea adevarului in cauza;
b) sa se conformeze masurilor stabilite in schema de sprijin;
c) sa se abtina de la orice activitate care l-ar putea pune in pericol sau care ar putea compromite punerea in aplicare a Programului;
d) sa nu contacteze nici o persoana cunoscuta sau persoane din medii infractionale, in cazul luarii masurilor de protectie prevazute la art. 12 alin. (2) lit. e)-h) si a masurilor de asistenta prevazute la art. 12 alin. (3);
e) sa informeze imediat O.N.P.M. cu privire la orice schimbare aparuta in viata personala si in activitatile pe care le desfasoara in perioada aplicarii Programului, precum si in cazul intrarii involuntare in contact cu persoanele prevazute la lit. d).

Art. 12.
(1) O.N.P.M. are obligatia de a intocmi o schema de sprijin pentru fiecare martor protejat, care sa cuprinda masuri de protectie si asistenta, precum si obligatia de a le implementa.
(2) Masurile de protectie ce pot fi prevazute, singure sau cumulat, in cadrul schemei de sprijin sunt:
a) protectia datelor de identitate a martorului protejat;
b) protectia declaratiei acestuia;
c) ascultarea martorului protejat de catre organele judiciare, sub o alta identitate decat cea reala sau prin modalitati speciale de distorsionare a imaginii si vocii;
d) protectia martorului aflat in stare de retinere, arestare preventiva sau in executarea unei pedepse privative de libertate, in colaborare cu organele care administreaza locurile de detinere;
e) masuri sporite de siguranta la domiciliu, precum si de protejare a deplasarii martorului la si de la organele judiciare;
f) schimbarea domiciliului;
g) schimbarea identitatii;
h) schimbarea infatisarii.
(3) Masurile de asistenta ce pot fi prevazute, dupa caz, in cadrul schemei de sprijin sunt:
a) reinsertia in alt mediu social;
b) recalificarea profesionala;
c) schimbarea sau asigurarea locului de munca;
d) asigurarea unui venit pana la gasirea unui loc de munca.

Art. 13.
(1) Martorul protejat tine legatura cu O.N.P.M. printr-o persoana de legatura desemnata de catre acesta, conform conditiilor stipulate in Protocolul de protectie.
(2) Daca martorul protejat constata ca exista posibilitatea deconspirarii domiciliului sau a identitatii sale din cauza neindeplinirii ori indeplinirii defectuoase a atributiilor persoanei de legatura, are posibilitatea de a contacta o alta persoana nominalizata in Protocolul de protectie pentru situatiile prevazute
la art. 3 alin. (2) lit. c).

Art. 14.
(1) Protectia si asistenta acordate martorului aflat in stare de pericol si martorului protejat sunt asigurate, in conditiile prezentei legi, de unitatile de politie, respectiv de O.N.P.M.
(2) Protectia si asistenta martorului aflat in stare de pericol si ale martorului protejat, daca acestia executa o pedeapsa privativa de libertate, sunt asigurate, in conditiile prezentei legi, de organele care administreaza locurile de detinere sau, dupa caz, de O.N.P.M.

Art. 15.
(1) Fata de martorul aflat in stare de pericol, care necesita masuri imediate de protectie, se pot lua masuri urgente de catre unitatea de politie sau, dupa caz, de organul care administreaza locul de detinere, care trebuie comunicate in termen de 24 de ore procurorului.
(2) Masurile urgente se pot aplica pe o perioada determinata, pana la incetarea pericolului iminent ori pana la includerea in Program.

Art. 16.
(1) Documentele referitoare la includerea martorului in Program vor fi pastrate, in conditii de maxima siguranta, de catre O.N.P.M.
(2) Documentele care contin date despre identitatea reala a martorului vor putea fi introduse in dosarul penal numai dupa ce a disparut pericolul care a determinat includerea martorului in Program.

Art. 17.
(1) Programul inceteaza in una dintre urmatoarele situatii:
a) la cererea martorului protejat, exprimata in forma scrisa si transmisa catre O.N.P.M.;
b) daca in cursul procesului penal martorul protejat depune marturie mincinoasa;
c) daca martorul protejat comite cu intentie o infractiune;
d) daca sunt probe sau indicii temeinice ca, ulterior includerii in Program, martorul protejat a aderat la un grup sau organizatie criminala;
e) daca martorul protejat nu respecta obligatiile asumate prin semnarea Protocolului de protectie sau daca a comunicat date false cu privire la orice aspect al situatiei sale;
f) daca viata, integritatea corporala sau libertatea martorului protejat nu mai este amenintata;
g) daca martorul protejat decedeaza.
(2) Incetarea Programului se dispune de procuror prin ordonanta sau de catre instanta prin incheiere.

Art. 18.
(1) O.N.P.M. informeaza in scris procurorul sau instanta, dupa caz, despre existenta vreuneia dintre situatiile prevazute la art. 17.
(2) Procurorul, respectiv instanta, va analiza in cel mai scurt timp situatia intervenita si va comunica O.N.P.M. ordonanta sau incheierea prin care se dispune cu privire la incetarea sau continuarea Programului.
(3) In situatia prevazuta la art. 17 alin. (1) lit. g), incetarea Programului va opera din oficiu, la momentul primirii de catre procuror sau de catre instanta a comunicarii O.N.P.M., iar aplicarea Programului va continua pentru membrul de familie sau persoana apropiata martorului protejat decedat, incluse in Program.

CAPITOLUL III
Dispozitii finale
Art. 19.
Persoana care are calitatea de martor, in sensul art. 2 lit. a) pct. 1 si 2, si care a comis o infractiune grava, iar inaintea sau in timpul urmaririi penale ori al judecatii denunta sau faciliteaza identificarea si tragerea la raspundere penala a altor persoane care au savarsit astfel de infractiuni beneficiaza de reducerea la jumatate a limitelor pedepsei prevazute de lege.

Art. 20.
(1) Fapta de a divulga cu intentie identitatea reala, domiciliul ori resedinta martorului protejat, precum si alte informatii care pot duce la identificarea acestuia, daca sunt de natura sa puna in pericol viata, integritatea corporala sau sanatatea martorului protejat, se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani.
(2) Pedeapsa este inchisoarea de la 5 ani la 10 ani daca:
a) fapta a fost savarsita de catre o persoana care a luat cunostinta de aceste date in exercitarea atributiilor sale de serviciu; b) s-a cauzat martorului protejat o vatamare grava a integritatii corporale sau sanatatii.
(3) Daca fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei, pedeapsa este inchisoarea de la 15 la 25 de ani.
(4) Daca fapta prevazuta la alin. (2) lit. a) este savarsita din culpa, pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 5 ani.

Art. 21.
Fapta martorului protejat, prevazut la art. 2 lit. a), de a induce in eroare organul de urmarire penala sau instanta de judecata prin datele si informatiile prezentate se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 10 ani.

Art. 22.
Guvernul Romaniei va prezenta Parlamentului rapoarte anuale cu privire la modul de indeplinire a Programului.

Art. 23.
Fondurile necesare pentru includerea Programului si a masurilor urgente se vor asigura anual din sumele alocate cu aceasta destinatie de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului de Interne, respectiv din programele de finantare externa.

Art. 24.
(1) Institutiile din sistemul sigurantei nationale, in situatiile in care acestea sunt implicate in actiunile de protectie a martorilor, vor conlucra cu Ministerul de Interne, Ministerul Justitiei si Ministerul Public pentru aplicarea prezentei legi.
(2) Institutiile publice prevazute la alin. (1) sunt autorizate sa coopereze direct cu structurile similare din alte state, precum si cu organismele internationale care au atributii in domeniul protectiei martorului, in conditiile respectarii conventiilor internationale la care Romania este parte.

Art. 25.
(1) Prezenta lege intra in vigoare la 30 de zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I.
(2) In termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi Ministerul de Interne si Ministerul Justitiei vor intocmi regulamentul pentru aplicarea dispozitiilor acesteia, care se aproba prin hotarare a Guvernului.

Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor si de Senat in sedinta comuna din 9 decembrie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
VALER DORNEANU

PRESEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VACAROIU

Bucuresti, 19 decembrie 2002.
Nr. 682.