Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, miercuri, 15 mai, că a semnat decretele de numire în funcţii pentru toţi cei şase procurori nominalizaţi la funcţiile de conducere din Parchete.

traian basescu

„În ceea ce priveşte cele şase propuneri făcute de ministrul Justiţiei, am emis decret pentru nominalizarea tuturor celor şase”, a declarat şeful statului, în conferinţa de presă susţinută la Palatul Cotroceni.

El a menţionat că în aceste zile a avut discuţii cu toţi cei şase procurori propuşi şi avizaţi pozitiv de CSM.

„Şi mesajele mele în discuţiile cu toţi cei şase, având în vedere că se află la vârful Parchetelor şi direcţiilor celor mai importante din Parchetul General, au fost următoarele: primul şi cel mai important să facă echipă. Al doilea lucru pe care l-am cerut a fost să ridice nivelul calitativ şi cantitativ al luptei anticorupţie, mai ales al corupţiei la nivel înalt”, a spus el.

Băsescu a precizat că a stabilit cu cei şase că rezultatele obţinute până acum în lupta anticorupţie, dar şi lupta cu crima organizată reprezintă „standardul minim”. „Aşteptarea mea de la ei este să ridice nivelul de eficienţă în ambele domenii”, a mai spus el.

– Desemnarea domnului Niţu nu era un târg de nerefuzat. A fost o soluţie.

– Întotdeauna între mine şi ministrul Justiţiei a existat o discuţie înainte de numirea procurorilor. În cazul procurorilor propuşi de doamna Pivniceru, am respins propunerile pentru că această discuţie nu a avut loc.

– Băsescu: Tiberiu Niţu şi-a luat o obligaţie faţă de mine. Trebuie să-mi spună în ce cadru s-a luat decizia politică la Revoluţie să fie scoasă Armata

– Tiberiu Niţu şi-a luat o obligaţie faţă de mine. Eu nu pot să-l destitui pentru că i-am dat mandat pe 3 ani, dar dânsul trebuie să îmi răspundă la aceste întrebări: cine a decis politic ca Armata să iasă în stradă cu muniţie de război şi cine a decis ieşirea în stradă a Gărzilor patriotice.

„Pentru domnul procuror general Niţu am avut o solicitare specială, dincolo de aceea de a face echipă cu cei doi adjuncţi pe care îi are, cu procurorul Bogdan Licu şi Codruţ Olaru, am avut o solicitare specială, care este o restanţă din vremea doamnei Kovesi. Clarificarea măcar a două aspecte din Revoluţie: Cine a luat decizia politică? Decizia militară ştim cine a luat-o, ministrul Apărării din acea vreme. Cine a luat decizia politică şi a cerut ministrului Apărării să fie scoasă armata în faţa poporului, dar mai ales armata cu muniţie de război”, a spus şeful statului.

El a adăugat că „istoria noastră are dreptul să consemneze în ce cadru s-a luat decizia politică ca la Revoluţie să fie scoasă Armata cu muniţie de război împotriva manifestanţilor”.

 „Este un răspuns pe care domnul procuror general Niţu trebuie să ni-l dea până anul viitor”, a adăugat el.

„A doua întrebare: care este cadrul în care s-a luat decizia politică să fie înarmate Gărzile Patriotice cu muniţie şi armament de război. Sunt două decizii esenţiale care au generat victime, peste o mie de victime. Este adevărat că la Timişoara s-au clarificat în instanţă, dar pentru ceea ce s-a întâmplat la Bucureşti şi în alte părţi, nu se ştie mare lucru. Pentru ambele aspecte, domnul Niţu are obligaţia să ne dea răspuns clarificator în timp rezonabil”, a menţionat Traian Băsescu

Discutând, din nou, cu domnul Niţu, pentru că am mai avut discuţii cu dânsul când a fost adjunct, m-am convins că justiţia nu se va prăbuşi şi nu va fi pusă sub control politic. De altfel, toate cele 6 propuneri au fost făcute în acest sens.

– Stăpânul procurorilor este legea. Voi sancţiona fără ezitare, public, orice abatere

– Cine crede că ne mai putem juca cu numirile celor mai importanţi procurori, se înşeală.

Băsescu: Am decis ca la Consiliul European din 22 mai să participe premierul Ponta

„Am decis ca pe 22 mai (la Consiliul European – n.r.) să participe premierul, pe baza unui mandat pe care i-l voi aproba până la plecare Cred că primul-ministru poate susţine punctul de vedere al României la Consiliul European. Şi, dacă discutăm de energie, având în vedere că a fost de acord şi domnia sa cu explorarea şi exploatarea gazelor de şist, cred că acest punct de vedere trebuie susţinut la Bruxelles, în discuţiile din Consiliu. El ar trebui să se numească energii neconvenţionale. Şi aş vrea să apară acest cuvânt «energie neconvenţională» în concluziile Consiliului, printre multe altele, Nabucco şi ce mai e de apărut.

Solicitat să precizeze dacă va deveni o obişnuiţă desemnarea primului-ministru pentru participarea la Consiliile Europene aplicate pe anumite teme, şeful statului a spus: „Nu, nu neapărat. Puteţi să fiţi convinşi că puteam să susţin cel puţin la fel de bine problema energetică şi gazele de şist, pentru că şi eu sunt un partizan al exploatării gazelor de şist, pentru că ele înseamnă independenţă energetică şi bani, investiţii. Dar nu va fi o practică neapărat, însă este un Consiliu scurt, care începe în jurul mesei, se face poza de familie, se serveşte dineul şi în timpul acesta se discută. Nu este un Consiliu ordinar, este un Consiliu extraordinar”.

Băsescu: Am promulgat noua lege de accelerare a restituirilor

„Am promulgat şi noua lege de accelerare a restituirilor. Ca şi pentru procurori, şi pentru această lege am primit foarte multe solicitări să o resping. Şi această lege, în viziunea unora, este nenorocirea României şi încălcarea statului de drept. Rezist şi acestui tip de presiune pentru simplul motiv că am constatat că este nelegitimă, nerealistă şi nu ar face decât să întârzie procesele şi aşa extrem de întârziate în ceea ce priveşte retrocedările”, a spus şeful statului, în conferinţa de presă susţinută la Palatul Cotroceni.

Preşedintele Băsescu a adăugat că „legea are un set de puncte tari, are şi câteva vulnerabilităţi”. „Prefer să o promulg decât să o trimit înapoi la Parlament, de unde nu ştim cum ar mai ieşi”, a precizat el.

– O altă problemă pe care o sesizez este legată de valorificarea punctelor în numerar pentru că nu este prevăzută în lege.

– România este singura ţară fostă comunistă care a mers pe principiul „Restitutio integrum”. Sunt ţări, precum Polonia sau Cehia, care au mers pe restituire de 20-30% şi asta a fost.

– Statul plăteşte pentru lucruri pe care nu le-a făcut. Naţionalizarea s-a făcut în urmă cu 70 de ani în urmă, acea generaţie este acum cel mult la pensie, iar faptul că România nu a preluat modelul ceh sau cel polonez arată faptul că există respect pentru proprietari.

Băsescu: Voronin e furios pe implicarea mea pentru R. Moldova, dar nu mă supăr pe unul ca el.

„Cred că Voronin a devenit foarte furios aflând că a reuşit soluţia desemnării unui prim-ministru, în Republica Moldova. Nu ascund că am avut foarte dese convorbiri cu liderii politici de la Chişinău, am avut la fel de dese convorbiri cu responsabili de Parteneriatul Estic şi de relaţiile internaţionale, de la Bruxelles”, a afirmat Băsescu.

El a arătat că a făcut „toate eforturile” pentru ca procesele de apropiere a R. Moldova de UE să nu se întrerupă, inclusiv sprijinul financiar oferit de Bruxelles şi continuarea negocierii acordului de asociere şi acordului de liber schimb.

„Deci m-am implicat şi, atunci, sigur că domnul Voronin se supără. Eu nu mă pot supăra pe el, pentru că, pe unul ca el, nu te poţi supăra”, a spus preşedintele.

Băsescu s-a arătat însă deranjat că presa românească a preluat declaraţia lui Voronin „cu uşurinţă şi plăcere”. „Eu mă întreb, cu câtă uşurinţă şi plăcere a preluat-o mass-media românească. Preşedintele dumneavoastră este jignit. V-a plăcut să faceţi breaking news-uri cu jignirea la adresa preşedintelui. O.K, sunt obişnuit. Vă mulţumesc”, a mai spus el.

Băsescu: Avem o lege care vizează confiscarea extinsă, trebuie pusă în aplicare

„Sigur, proprietatea trebuie garantată prin Constituţie, dar România are lege care a fost declarată constituţională, care vizează confiscarea extinsă. Deci mă duc şi la mama, pe numele căreia mi-am pus firma de drumuri şi mama, săraca, are 90 de ani, Dumnezeu s-o ierte, sau cei care au mame de vârsta asta, mă duc şi la copilul minor care încasează, ştiu eu, are pe numele lui trecute ştiu eu ce proprietăţi, mă duc şi la unchiul şi la naşul când văd că s-au făcut operaţiuni de transfer de proprietate într-o anume perioadă. Deci, confiscarea, în România, în momentul de faţă, nu mai este o minune, trebuie să fie pentru cei suspectaţi în fază iniţială de fraude punerea sub sechestru, într-un proces pregătitor pentru confiscare extinsă trebuie să fie o acţiune normală a procurorului, iar după pronunţarea sentinţei confiscarea fără drept de apel şi valorificarea bunurilor de asemenea este mai mult decât posibilă. Aici de aceea am şi insistat pe acest subiect în discuţiile cu procurorii. Şi, dacă vă aduceţi aminte, eu am mai spus, de altfel am fost unul dintre marii susţinători ai legii care să permită confiscarea extinsă, doar trebuie pusă în aplicare”, a afirmat Băsescu.

Preşedintele a mai arătat şi că înţelege furia în faţa unui accident auto. „Putem fi furioşi oricând când vedem un accident. Cred că şi domnul pe care eu l-am telescopat acum câteva săptămâni ar fi vrut să mi se confişte maşina în momentul acela, dar discutăm totuşi de proprietate”, a spus el.

Preşedintele a apreciat totodată că ar fi mai eficientă pentru prevenirea evenimentelor auto condamnarea cu executare a şoferilor care omoară oameni în accidente.

„Dacă domnii conducători auto ar şti că atunci când fac accidente şi sunt băuţi, când fac accidente călcând linia continuă, când fac accidente şi omoară oameni, când gonesc cu viteze mult peste limitele legale şi omoară oameni, dacă ar şti că în condiţiile astea instanţele îi trimit la puşcărie, îi condamnă cu executare, cred că ar fi mult mai eficient decât să ne punem problema «confiscăm maşina omului dacă»”, a afirmat Băsescu.

El a arătat că statul nu are ce să mai facă cu o maşină implicată într-un accident, având în vedere costurile reparaţiei.

Băsescu: Voi căuta să mă înţeleg cu Ponta şi privind regionalizarea şi modificarea Constituţiei

„Categoric, da, pentru că este parte din acordul de coabitare. Revizuirea Constituţiei, regionalizarea sunt parte a acordului de coabitare”, a afirmat Băsescu, în conferinţă de presă, fiind întrebat de jurnalişti dacă va discuta cu premierul în vederea găsirii unei înţelegeri pe tema regionalizării.

Întrebarea i-a fost adresată în contextul în care preşedintele a arătat că a ajuns la o soluţie cu premierul în privinţa corectării prin normele de aplicare a punctelor slabe din noua lege a  restituirii proprietăţilor, pe care a promulgat-o miercuri.

Băsescu: Am apreciat că Zgonea mi-a răspuns politicos şi oficial la scrisoarea trimisă în martie privind un parteneriat instituţional pentru obiectivele de aderare la spaţiul Schengen.

„Sigur că m-a bucurat, în cele din urmă, chiar un răspuns de la Camera Deputaţilor … Primul lucru care trebuie apreciat este politeţea, nu? Să apreciezi că, până la urmă, ai primit un răspuns. Un răspuns oficial, de la o altă instituţie, şi nu o formulare de-asta pe holurile Parlamentului, cu toate microfoanele în faţă, un răspuns neconcludent sau obraznic. Am apreciat că am primit un răspuns politicos”, a afirmat preşedintele Băsescu.

Întrebat de jurnalişti dacă aşteaptă un răspuns la scrisoarea sa şi de la preşedintele Senatului, Crin Antonescu, Băsescu a răspuns: „Cine ştie, poate vine!”.

Băsescu: Am încercat să scot şi trenul prezidenţial, dar au cerut iarăşi plata mentenanţei

„Am încercat să scot trenul prezidenţial. Ştiţi că există şi un tren prezidenţial. Şi, ca şi atunci când a fost vorba de avion, ni s-a spus, da, dar întreţinerea trenului, pe tot anul, costă atât, deci, Preşedinţia ar trebui să plătească şi mentenanţa trenului, tot anul. Deci, când Preşedinţia cere un avion, află că trebuie să plătească toate costurile de întreţinere pentru un an întreg; când cere un tren, află că trebuie să plătească toate costurile de întreţinere pentru un an întreg. (…) Preşedinţiei i se cere să plătească şi mentenanţa pe tot anul, la orice mijloc de transport cere”, a afirmat Băsescu.

El a adăugat că, spre deosebire, oricare cetăţean român doritor să închirieze un avion charter pentru un zbor plăteşte numai costurile pentru efectuarea acelei curse, nu şi mentenanţa aeronavei pe tot anul.

Preşedintele a fost întrebat de jurnalişti dacă va mai face deplasări externe cu curse de linie, el răspunzând că îi este foarte greu deoarece este lipsit de echipamentele de comunicaţii speciale necesare unui şef de stat, dar şi de posibilitatea de a putea pleca la momentul necesar.

Totodată, întrebat ce va face în aceste condiţii când va avea de făcut deplasări externe, preşedintele a răspuns: „Deocamdată stau la Bucureşti. E o situaţie, care, trebuie să recunoaştem, frizează ridicolul, dar asta este România şi Guvernul ei”.

Mediafax

Lasa comentariu