Dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica
CONSTITUTIA ROMANIEI
ARTICOLUL 52 – Dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica
(1) Persoana vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, de o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, este indreptatita sa obtina recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului si repararea pagubei.
(2) Conditiile si limitele exercitarii acestui drept se stabilesc prin lege organica.
(3) Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii si nu inlatura raspunderea magistratilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta.

Legea nr. 35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului
(publicata in Monitorul Oficial nr. 48 din 20 martie 1997)

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1.
(1) Institutia Avocatul Poporului are drept scop apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor in raporturile acestora cu autoritatile publice.
(2) Sediul institutiei Avocatul Poporului este in municipiul Bucuresti.

Art. 2.
(1) In activitatea sa, avocatul poporului este independent fata de orice autoritate publica.
(2) In exercitarea atributiilor sale, avocatul poporului nu se substituie autoritatilor publice.
(3) Avocatul poporului nu poate fi supus nici unui mandat imperativ sau reprezentativ. Nimeni nu il poate obliga pe avocatul poporului sa se supuna instructiunilor sau dispozitiilor sale.

Art. 3.
(1) Activitatea avocatului poporului, a adjunctilor sai si a salariatilor care lucreaza sub autoritatea acestora are caracter public.
(2) La cererea persoanelor lezate in drepturile si libertatile lor sau datorita unor motive intemeiate, avocatul poporului poate decide asupra caracterului confidential al activitatii sale.

Art. 4.
Autoritatile publice sunt obligate sa comunice sau, dupa caz, sa puna la dispozitia avocatului poporului, in conditiile legii, informatiile, documentele sau actele pe care le detin in legatura cu cererile care au fost adresate avocatului poporului, acordandu-i sprijin pentru exercitarea atributiilor sale.

Art. 5.
(1) Avocatul poporului prezinta, in sedinta comuna a celor doua Camere ale Parlamentului, rapoarte, anual sau la cererea acestora. Rapoartele trebuie sa cuprinda informatii cu privire la activitatea institutiei Avocatul Poporului. Ele pot contine recomandari privind modificarea legislatiei sau masuri de alta natura pentru ocrotirea drepturilor si libertatilor cetatenilor.
(2) Raportul anual vizeaza activitatea institutiei pe un an calendaristic si se inainteaza Parlamentului pana la data de 1 februarie a anului urmator, in vederea dezbaterii acestuia in sedinta comuna a celor doua Camere. Raportul anual se da publicitatii.

CAPITOLUL II
Numirea si incetarea din functie a avocatului poporului
Art. 6.
(1) Avocatul poporului este numit de Senat pe o durata de 4 ani. Mandatul avocatului poporului poate fi reinnoit o singura data.
(2) Poate fi numit avocat al poporului orice cetatean roman care indeplineste conditiile de numire prevazute pentru judecatori la Curtea Constitutionala.

Art. 7.
(1) Propunerile de candidati sunt facute de Biroul permanent al Senatului, la recomandarea grupurilor parlamentare din cele doua Camere ale Parlamentului.
(2) Candidatii depun la Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari a Senatului actele prin care dovedesc ca indeplinesc conditiile prevazute de Constitutie si de prezenta lege pentru a indeplini functia de avocat al poporului. Candidatii vor fi audiati de Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari. Senatul hotaraste asupra audierii in plen. Candidatii vor fi prezenti la dezbateri.
(3) Numirea avocatului poporului se face cu votul majoritatii senatorilor. Daca la primul tur de scrutin nu se obtine aceasta majoritate, se vor organiza noi tururi de scrutin, la care vor participa numai candidatii situati pe primele doua locuri la turul de scrutin anterior.

Art. 8.
(1) Mandatul de avocat al poporului incepe pe data numirii sale de catre Senat si dureaza pana la instalarea noului avocat al poporului.
(2) Inainte de inceperea exercitarii mandatului, avocatul poporului va depune in fata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului urmatorul juramant:
"Jur sa respect Constitutia si legile tarii si sa apar drepturile si libertatile cetatenilor, indeplinindu-mi cu buna-credinta si impartialitate atributiile de avocat al poporului. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!"
(3) Juramantul poate fi depus si fara formula religioasa.
(4) Refuzul depunerii juramantului impiedica intrarea in functie a avocatului poporului si deschide procedura pentru o noua numire in functie.

Art. 9.
(1) Mandatul avocatului poporului inceteaza inainte de termen in caz de demisie, revocare din functie, incompatibilitate cu alte functii publice sau private, imposibilitate de a-si indeplini atributiile mai mult de 90 de zile, constatata prin examen medical de specialitate, ori in caz de deces.
(2) Revocarea din functie a avocatului poporului, ca urmare a incalcarii Constitutiei si a legilor, se face, la propunerea Biroului permanent al Senatului, pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari, cu votul majoritatii senatorilor.
(3) Demisia, incompatibilitatea, imposibilitatea de indeplinire a functiei sau decesul se constata de catre Biroul permanent al Senatului in cel mult 10 zile de la aparitia cauzei care determina incetarea mandatului.

CAPITOLUL III
Adjunctii avocatului poporului
Art. 10.
(1) Avocatul poporului este asistat de doi adjuncti care asigura coordonarea exercitarii atributiilor institutiei Avocatul Poporului, pe domenii de activitate, potrivit Regulamentului de organizare si functionare a institutiei Avocatul Poporului.
(2) Adjunctii avocatului poporului indeplinesc, in ordinea stabilita de avocatul poporului, atributiile acestuia in caz de imposibilitate temporara a exercitarii functiei.

Art. 11.
(1) Adjunctii avocatului poporului sunt numiti de catre acesta pe durata mandatului, cu avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari a Senatului.
(2) Numirea adjunctilor avocatului poporului se publica in Monitorul Oficial al Romaniei.

Art. 12.
Dispozitiile art. 8 se aplica, in mod corespunzator, juramantul depunandu-se in fata unui vicepresedinte al Camerei Deputatilor si a unui vicepresedinte al Senatului.

CAPITOLUL IV
Atributiile avocatului poporului
Art. 13.
Avocatul poporului are urmatoarele atributii:
a) coordoneaza activitatea institutiei Avocatul Poporului;
b) primeste si repartizeaza cererile facute de persoanele lezate prin incalcarea drepturilor sau libertatilor cetatenesti de catre autoritatile administratiei publice si decide asupra acestor cereri;
c) urmareste rezolvarea legala a cererilor primite si cere autoritatilor sau functionarilor administratiei publice in cauza incetarea incalcarii drepturilor si libertatilor cetatenesti, repunerea in drepturi a petitionarului si repararea pagubelor;
d) reprezinta institutia Avocatul Poporului in fata Camerei Deputatilor, a Senatului si a celorlalte autoritati publice, precum si in relatiile cu persoanele fizice sau juridice;
e) angajeaza salariatii institutiei Avocatul Poporului si exercita dreptul de autoritate disciplinara asupra acestora;
f) exercita functia de ordonator principal de credite;
g) indeplineste alte atributii prevazute de lege sau de Regulamentul de organizare si functionare a institutiei Avocatul Poporului.

Art. 14.
(1) Avocatul poporului isi exercita atributiile, din oficiu sau la cererea persoanelor lezate prevazute la art. 13 lit. b).
(2) Cererile pot fi adresate de orice persoana fizica, fara deosebire de cetatenie, varsta, sex, apartenenta politica sau convingeri religioase.

Art. 15.
(1) Cererile adresate avocatului poporului trebuie sa se faca in scris si sa indice numele si domiciliul persoanei lezate in drepturile si libertatile cetatenesti, drepturile si libertatile incalcate, precum si autoritatea administrativa ori functionarul public in cauza. Petitionarul trebuie sa dovedeasca intarzierea sau refuzul administratiei publice de a solutiona legal cererea.
(2) Nu pot fi luate in considerare plangerile anonime sau cele indreptate impotriva unor incalcari ale drepturilor cetatenesti mai vechi de un an de la data la care persoana in cauza a luat cunostinta despre faptele care fac obiectul plangerii.
(3) Avocatul poporului poate respinge motivat cererile vadit nefondate sau poate cere date suplimentare pentru analiza si solutionarea cererilor.
(4) Nu fac obiectul activitatii institutiei Avocatul Poporului si vor fi respinse fara motivare cererile privind actele emise de Camera Deputatilor, de Senat sau de Parlament, actele si faptele deputatilor si senatorilor, ale Presedintelui Romaniei si ale Guvernului, precum si ale Curtii Constitutionale, ale presedintelui Consiliului Legislativ si ale autoritatii judecatoresti.

Art. 16.
Cererile adresate avocatului poporului sunt scutite de taxa de timbru.

Art. 17.
(1) Conducerea penitenciarelor, a institutiilor de reeducare si resocializare, precum si Ministerul Public si organele de politie sunt obligate sa permita, fara nici o restrictie, persoanelor care executa pedeapsa inchisorii sau, dupa caz, se afla arestate ori retinute, sa se adreseze in orice mod avocatului poporului cu privire la lezarea drepturilor si libertatilor lor, cu exceptia restrangerilor legale.
(2) Aceasta obligatie revine si comandantilor unitatilor militare in privinta persoanelor care isi satisfac serviciul militar obligatoriu sau serviciul utilitar alternativ, cu privire la lezarea drepturilor si libertatilor lor, cu exceptia restrangerilor legale.

Art. 18.
In situatiile in care avocatul poporului constata ca solutionarea cererii cu care a fost sesizat este de competenta Ministerului Public, se afla pe rolul unei instante judecatoresti sau are ca obiect erori judiciare, el il va sesiza pe procurorul general sau Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit competentei acestora, care sunt obligati sa comunice concluziile la care s-a ajuns si masurile luate.

Art. 19.
(1) Avocatul poporului are acces la documentele secrete detinute de autoritatile publice, in masura in care le considera necesare pentru solutionarea plangerilor care i s-au adresat.
(2) Avocatul poporului are obligatia de a nu divulga sau de a nu face publice informatiile sau documentele secrete la care a avut acces. Aceasta obligatie se mentine si dupa incetarea activitatii sale ca avocat al poporului si se extinde asupra adjunctilor sai, precum si asupra personalului aflat in serviciile sale, sub sanctiunea prevazuta de legea penala.

Art. 20.
(1) In exercitarea atributiilor sale, avocatul poporului emite recomandari care nu pot fi supuse controlului parlamentar si nici controlului judecatoresc.
(2) Prin recomandarile emise, avocatul poporului sesizeaza autoritatile administratiei publice asupra ilegalitatii actelor sau faptelor administrative. Sunt asimilate actelor administrative tacerea organelor administratiei publice si emiterea tardiva a actelor.

Art. 21.
(1) Avocatul poporului are dreptul sa faca anchete proprii, sa ceara autoritatilor administratiei publice orice informatii sau documente necesare anchetei, sa audieze si sa ia declaratii de la conducatorii autoritatilor administratiei publice si de la orice functionar care poate da informatiile necesare solutionarii cererii.
(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica autoritatilor administratiei publice, institutiilor publice, precum si oricaror servicii publice aflate sub autoritatea autoritatilor administratiei publice.

Art. 22.
(1) In cazul in care, in urma cererilor facute, avocatul poporului constata ca plangerea persoanei lezate este intemeiata, el va cere in scris autoritatii administratiei publice care a incalcat drepturile acesteia sa reformeze sau sa revoce actul administrativ si sa repare pagubele produse, precum si sa repuna persoana lezata in situatia anterioara.
(2) Autoritatile publice in cauza vor lua de indata masurile necesare pentru inlaturarea ilegalitatilor constatate, repararea pagubelor si inlaturarea cauzelor care au generat sau au favorizat incalcarea drepturilor persoanei lezate si il vor informa despre aceasta pe avocatul poporului.

Art. 23.
(1) In cazul in care autoritatea administratiei publice sau functionarul public nu inlatura, in termen de 30 de zile de la data sesizarii, ilegalitatile comise, avocatul poporului se adreseaza autoritatilor administratiei publice ierarhic superioare, care sunt datoare sa ii comunice, in termen de cel mult 45 de zile, masurile luate.
(2) Daca autoritatea publica sau functionarul public apartine administratiei publice locale, avocatul poporului se adreseaza prefectului. De la data depunerii cererii la prefectul judetului curge un nou termen de 45 de zile.

Art. 24.
(1) Avocatul poporului este indreptatit sa sesizeze Guvernul cu privire la orice act sau fapt administrativ ilegal al administratiei publice centrale si al prefectilor.
(2) Neadoptarea de catre Guvern, in termen de cel mult 20 de zile, a masurilor privitoare la ilegalitatea actelor sau faptelor administrative semnalate de avocatul poporului se comunica Parlamentului.

Art. 25.
(1) Avocatul poporului va aduce la cunostinta persoanei care i-a adresat cererea rezultatele cererii sale. Acestea pot fi facute publice de catre avocatul poporului, prin mijloace de informare in masa, cu consimtamantul persoanei sau al persoanelor interesate si cu respectarea prevederilor art. 19 privind informatiile si documentele secrete.
(2) Daca avocatul poporului constata, cu prilejul cercetarilor intreprinse, lacune in legislatie sau cazuri grave de coruptie ori de nerespectare a legilor tarii, va prezenta un raport, continand cele constatate, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului sau, dupa caz, primului-ministru.

Art. 26.
Prevederile prezentei legi se aplica si actelor administrative ale regiilor autonome.

CAPITOLUL V
Raspundere, incompatibilitati si imunitati
Art. 27.
Avocatul poporului si adjunctii sai nu raspund juridic pentru opiniile exprimate sau pentru actele pe care le indeplinesc, cu respectarea legii, in exercitarea atributiilor prevazute de prezenta lege.

Art. 28.
(1) Pe durata exercitarii mandatului, avocatul poporului si adjunctii sai nu pot fi retinuti, perchezitionati, arestati sau trimisi in judecata penala sau contraventionala fara incuviintarea Senatului.
(2) In cazul infractiunilor flagrante savarsite de avocatul poporului ori de adjunctii acestuia, ministrul justitiei il va informa neintarziat pe presedintele Senatului asupra retinerii sau arestarii, Senatul incuviintand sau nu masura luata. Hotararea cu privire la incuviintarea arestarii si trimiterea in judecata se adopta cu votul majoritatii senatorilor.
(3) Daca avocatul poporului sau adjunctii sai sunt arestati sau trimisi in judecata penala, Senatul va hotari suspendarea din functie pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti.

Art. 29.
(1) In timpul exercitarii functiei, avocatul poporului si adjunctii acestuia nu pot fi membri ai unui partid politic si nu pot indeplini nici o alta functie publica sau privata.
(2) Incompatibilitatile prevazute la alin. (1) se aplica si personalului cu functii de executie de specialitate, fiind exceptate functiile didactice din invatamantul superior.

CAPITOLUL VI
Serviciile institutiei Avocatul Poporului
Art. 30.
Structura serviciilor institutiei Avocatul Poporului si numarul de personal se aproba de catre Biroul permanent al Senatului, in functie de necesitatile realizarii atributiilor ce le revin si in limitele bugetului aprobat.

Art. 31.
Functiile de specialitate de executie se ocupa prin concurs, in conditiile legii. Concursul se organizeaza de Comisia de numiri si disciplina, constituita din 3 consilieri desemnati de avocatul poporului.

Art. 32.
Incalcarea prevederilor prezentei legi sau ale Regulamentului de organizare si functionare a institutiei Avocatul Poporului atrage raspunderea penala, disciplinara sau administrativa, dupa caz. Raspunderea disciplinara este cea prevazuta de lege pentru functionarii publici.

CAPITOLUL VII
Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 33.
(1) Cheltuielile necesare pentru functionarea institutiei Avocatul Poporului sunt finantate din bugetul de stat.
(2) Pentru anul 1997 sumele necesare functionarii institutiei Avocatul Poporului se asigura de catre Guvern, din Fondul de rezerva bugetara aflat la dispozitia acestuia.
(3) Functia de avocat al poporului se asimileaza cu functia de ministru, functia de adjunct al avocatului poporului, cu cea de secretar de stat, iar functiile de conducere si de executie de specialitate sunt asimilate functiilor din serviciile Senatului.

Art. 34.
Pana la constituirea Comisiei de numiri si disciplina a institutiei Avocatul Poporului, atributiile acesteia se exercita de catre avocatul poporului, impreuna cu adjunctii sai.

Art. 35.
In situatia in care in functia de avocat al poporului este ales un magistrat, rezervarea postului acestuia este obligatorie.

Art. 36
Regulamentul de organizare si functionare a institutiei Avocatului Poporului se adopta de catre Biroul permanent al Senatului, la propunerea avocatului poporului, in termen de 60 de zile de la numirea acestuia.

Aceasta lege a fost adoptata in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului din 21 februarie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
ION DIACONESCU

PRESEDINTELE SENATULUI
PETRE ROMAN

Bucuresti, 13 martie 1997.
Nr. 35.

Legea nr. 29/1990 - Legea contenciosului administrativ
(publicata in Monitorul Oficial nr. 122 din 8 noiembrie 1990)

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Art. 1.
Orice persoana fizica sau judidica, daca se considera vatamata in drepturile sale, recunoscute de lege, printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autoritati administrative de a-i rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege, se poate adresa instantei judecatoresti competente, pentru anularea actului, recunoasterea dreptului pretins si repararea pagubei ce i-a fost cauzata.
Se considera refuz nejustificat de rezolvare a cererii referitoare la un drept recunoscut de lege si faptul de a nu se raspunde petitionarului in termen de 30 de zile de la inregistrarea cererii respective, daca prin lege nu se prevede un alt termen.

Art. 2.
Nu pot fi atacate in justitie:
a) actele care privesc raporturile dintre parlament sau Presedintele Romaniei si guvern; actele administrative de autoritate si actele de gestiune ale organelor de conducere din cadrul parlamentului; actele administrative referitoare la siguranta interna si externa a statului, precum si cele referitoare la interpretarea si executarea actelor internationale, la care Romania este parte; masurile urgente luate de organele puterii executive pentru evitarea sau inlaturarea efectelor unor evenimente prezentind pericol public, cum sint actele emise ca urmare a starii de necesitate sau pentru combaterea calamitatilor naturale, incendiilor de paduri, epidemiilor, epizootiilor si altor evenimente de aceeasi gravitate;
b) actele de comandament cu caracter militar;
c) actele administrative pentru desfiintarea sau modificarea carora se prevede, prin lege speciala, o alta procedura judiciara;
d) actele de gestiune savirsite de stat in calitate de persoana juridica si pentru administrarea patrimoniului sau;
e) actele administrative adoptate in exercitarea artibutiilor de control ierarhic.

Art. 3.
Cererile privitoere la stabilirea si scaderea impozitelor si a taxelor, precum si a amenzilor prevazute in legile de impozite si taxe, se rezolva de catre organele prevazute de legea speciala si in conditiile stabilite de acestea.

Art. 4.
Actele administrative jurisdictionale - cu exceptia celor prevazute la art.3 si a celor din domeniul contraventiilor - pot fi atacate cu recurs, dupa epuizarea cailor administrativ-jurisdictionale, in termen de 15 zile de la comunicare, la sectia de contencios administrativ a Curtii Supreme de Justitie.
Hotarirea curtii este definitiva.

Art. 5.
Inainte de a cere tribunalului anularea actului sau obligarea la eliberarea lui, cel care se considera vatamat se va adresa pentru apararea dreptului sau, in terman de 30 de zile de la data cind i s-a comunicat actul administrativ sau la expirarea termenului prevazut la art. 1 alin. 2, autoritatii emitente, care este obligata sa rezolve reclamatia in termen de 30 de zile de la aceasta.
In cazul in care cel care se considera vatamat nu este multumit de solutia data reclamatiei sale, el poate sesiza tribunalul in termen de 30 de zile de la comunicarea solutiei.
Daca cel care se considera vatamat in dreptul sau s-a adresat cu reclamatie si autoritatii administrative ierarhic superioare celei care a emis actul, termenul de 30 de zile, prevazut in alineatul precedent, se calculeaza de la comunicarea de catre acea autoritate a solutiei date reclamatiei.
Sesizarea tribunalului se va putea face si in cazul in care autoritatea administrativa emitenta sau autoritatea ierarhic superioara nu rezolva reclamatia in termenul prevazut la alin. 1.
In toate cazurile, introducerea cererii la tribunal nu se va putea face mai tirziu de un an de la data comunicarii actului administrativ a carui anulare se cere.

Art. 6.
Judecarea actiunilor formulate in baza art. 1 din prezenta lege este de competenta tribunalului judetean sau al municipiului Bucuresti in a carui raza teritoriala isi are domiciliul reclamantul. Tribunalul judeca, de urgenta, actiunile in sedinta publica in complet format din doi judecatori. Sentintele vor fi redactate in cel mult cinci zile de la pronuntare.

Art. 7.
Actiunile introduse in temeiul prezentei legi sint supuse taxelor de timbru prevazute de lege pentru actiunile cu caracter nepatrimonial sau patrimonial de drept comun, fara a putea depasi suma de 1.000 lei.

Art. 8.
Reclamantul va depune, o data cu actiunea, actul administrativ pe care il ataca sau, dupa caz, raspunsul autoritatii administrative prin care i se comunica refuzul rezolvarii cererii sale privind un drept recunoscut de lege.
In situatia in care reclamantul nu a primit nici un raspuns in legatura cu cererea sa, va depune la dosar copia cererii, certificata pentru conformitate cu originalul.

Art. 9.
In cazuri bine justificate si pentru a se preveni producerea unei pagube iminente, reclamantul poate cere tribunalului sa dispuna suspendarea actului administrativ pina la solutionarea actiunii.
Tribunalul va solutiona cerera de suspendare, de urgenta, chiar si fara citarea partilor, hotarirea pronuntata in acest caz fiind executorie de drept.

Art. 10.
La primirea actiunii, tribunalul va dispune citarea partilor si va putea cere autoritatii al carei act este atacat sa-i comunice de urgenta acel act, impreuna cu intreaga documentatie care a stat la baza emiterii lui, precum si orice alte lucrari necesare pentru solutionarea cauzei.
In acelasi mod se va proceda si in cazul refuzului nejustificat de rezolvare a cererii privind un drept recunoscut de lege. Daca autoritatea administrativa nu trimite, in termenul stabilit de tribunal, lucrarile cerute, conducatorul acesteia va fi obligat sa plateasca statului, cu titlu de amenda, 500 lei pentru fiecare zi de intirziere nejustificata.

Art. 11.
Instanta, solutionind actiunea, poate, dupa caz, sa anuleze, in total sau in parte, actul administrativ, sa oblige autoritatea administrativa sa emita un act administrativ ori sa elibereze un certificat, o adeverinta sau orice alt inscris. Instanta este competenta sa se pronunte si asupra legalitatii actelor sau operatiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului supus judecatii.
In cazul admiterii cererii, instanta va hotari si asupra daunelor materiale si morale cerute.

Art. 12.
In cazul in care cel vatamat a cerut anularea actului administrativ, fara a cere in acelasi timp si despagubiri, intinderea pagubei nefiindu-i cunoscuta la data judecarii actiunii de anulare, termenul de prescriptie pentru cererea de despagubiri curge de la data la care a cunoscut sau ar fi trebuit sa cunoasca intinderea pagubei.

Art. 13.
Actiunile in justitie, prevazute in prezenta lege, vor putea fi formulate si personal impotriva functionarului autoritatii pirite, care a elaborat actul sau care se face vinovat de refuzul rezolvarii cererii, daca se solicita plata unor despagubiri pentru prejudiciul cauzat pentru intirziere.
In cazul in care actiunea se admite, persoana respectiva va putea fi obligata la plata daunelor, solidar cu autoritatea administrativa.
Persoana actionata astfel in justitie poate chema in garantie pe superiorul sau ierarhic de la care a primit ordin scris sa semneze actul, a carui legalitate - totala sau partiala - este supusa judecatii.

Art. 14.
Sentinta tribunalului judetean sau al municipiului Bucuresti, prin care s-a solutionat actiunea prevazuta in prezenta lege, poate fi atacata cu recurs la Curtea Suprema de Justitie in termen de 15 zile de la comunicare.
Recursul este suspensiv de executare.

Art. 15.
Curtea Suprema de Justitie va judeca recursul de urgenta.
In cazul admiterii recursului, Curtea Suprema de Justitie, casind sentinta, va rejudeca litigiul de fond.

Art. 16.
Daca, in urma admiterii actiunii, autoritatea administrativa este obligata sa inlocuiasca sau sa modifice actul administrativ, sa elibereze un certifi cat, o adeverinta sau orice alt inscris, executarea hotaririi definitive se va face la termenul prevazut in cuprinsul ei, iar in lipsa unui astfel de termen, in cel mult 30 de zile de la data raminerii definitive a hotaririi.
In cazul in care termenul nu este respectat se va aplica conducatorului autoritatii administrative sanctiunea prevazuta la art. 10 alin. 3, iar reclamantului i se vor putea acorda daune pentru intirziere. Tribunalul hotareste in camera de consiliu, de urgenta, la cererea reclamantului, cu citarea partilor, fara plata vreunei taxe de timbru, hotarirea fiind definitiva si executorie.
Conducatorul autoritatii administrative se poate indrepta cu actiune impotriva celor vinovati de neexecutarea hotaririi, potrivit dreptului comun.

Art. 17.
Pentru solutionarea litigiilor prevazute de prezenta lege se infiinteaza la Curtea Suprema de Justitie, la tribunalele judetene si al municipiului Bucuresti sectii de contencios administrativ.
La sectiile de contencios administrativ pot fi incadrati si absolventi ai facultatilor de drept, sectia drept administrativ. Vechimea acestora in munci administrative este considerata vechime in specialitate pentru ocuparea functiei de judecator.

Art. 18.
Dispozitiile prezentei legi se completeaza cu prevederile Codului de procedura civila.

Art. 19.
Prezenta lege nu se aplica actelor administrative emise anterior intrarii sale in vigoare, dar se aplica cererilor introduse anterior acestei date, termenul de 30 de zile - prevazut la art. 1 alin. 2 - reincepind sa curga de la intrarea ei in vigoare.

Art. 20.
Cauzele aflate pe rolul instantelor la data intrarii in vigoare a prezentei legi vor continua sa se judece potrivit legii aplicabile in momentul sesizarii instantei.

Art. 21.
Prezenta lege intra in vigoare la 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial.
Pe aceeasi data se abroga Legea nr. 1/1967 cu privire la judecarea de catre tribunale a cererilor celor vatamati in drepturile lor prin acte administrative ilegale, precum si orice alte dispozitii contrare.

Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 31 octombrie 1990.

PRESEDINTELE SENATULUI
academician ALEXANDRU BIRLADEANU

Aceasta lege a fost adoptata de Adunarea Deputatilor in sedinta din 5 noiembrie 1990.

PRESEDINTELE ADUNARII DEPUTATILOR
MARTIAN DAN

In temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr.92/1990 pentru alegerea parlamentului si a Presedintelui Romaniei, promulgam Legea contenciosului administrativ si dispunem publicarea sa in Monitorul Oficial al Romaniei.

PRESEDINTELE ROMANIEI
ION ILIESCU

Avocatul Poporului:
www.avp.ro
Institutia Europeana a Avocatului Poporului:
www.euro-ombudsman.eu.int