Ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, a participat, joi, 16 mai, la Galaţi, la o dezbatere publică pe tema renaturării Luncii Dunării.

Lunca Dunarii

La dezbatere au participat atât primarii localităţilor de pe malurile Siretului şi Prutului, râuri afectate de fiecare dată când creşte nivelul Dunării, cât şi reprezentanţii agenţilor economici de pe malul Dunării, dar şi cei ai societăţii civile şi instituţiilor deconcentrate.

Referindu-se la renaturarea Luncii Dunării, ministrul Lucia Varga a precizat că în curând Guvernul va aproba o hotărâre privind planul de măsuri, dar şi sursele de finanţare pentru acest lucru. Renaturarea Dunării, care va fi realizată după modelul amenajării luncii Rinului, beneficiază deja de un studiu care prevede măsuri care, pe viitor, să conducă la diminuarea riscurilor de inundaţie, atunci când nivelul fluviului este crescut.

În context, Lucia Varga a precizat că se va opta pentru un plan de măsuri mixt, care prevede, pe de o parte, consolidarea şi supraînălţarea digurilor de protecţie pentru marile suprafeţe agricole, înfiinţarea de zone umede acolo unde este cazul, dar şi înfiinţarea de poldere pe terenuri agricole – aşa numite ‘buzunare’ în care să se poată deversa o cantitate de apă din Dunăre, atunci când fluviul are cotele ridicate.

Conform studiului, prezentat de Olimpia Negru, director responsabil pe situaţii de urgenţă, din cadrul ministerului, în total, Lunca Dunării are o suprafaţă de 445.000 de hectare. Acelaşi studiu prevede ca 43,3% din totalul suprafeţei să rămână terenuri destinate exclusiv agriculturii (în care intră Insula Mare a Brăilei, zona gălăţeană Bădălan, dar şi o mică parte din zona Măcin-Zaclău), 40,8% din suprafaţă ar urma să fie exploatată ca terenuri agricole dar cu rezerva că atunci când nivelul Dunării este ridicat, aceste terenuri să fie folosite pe post de poldere (în această categorie intrând zonele: Zaclău-Isaccea, Ciobanu – Gârliciu, Greaca – Argeş, Boianu-Sticleanu – Călăraşi, Olteniţa – Surlari – Mănăstirea, Borcea de Jos I, II şi III, Vedea – Slobozia şi Bujoru – Pietroşani), iar 15,9% din teren ar urma să devină zone umede (zonele Ghidiciu – Rast – Bistreţ, Jiu – Bechet, Dăbuleni – Potelu – Corabia, Bechet – Dăbuleni, Borcea – râu şi Făcăeni – Vlădeni).

Pentru combaterea, pe viitor, a fenomenelor meteo şi hidrologice extreme – furtuni, inundaţii, alunecări de teren etc – trebuie o mai bună legislaţie a pădurilor, a mai precizat Lucia Varga.

Potrivit acesteia, există voinţă politică pentru adoptarea unui nou Cod Silvic. Noua legislaţie va sancţiona drastic furturile de copaci şi tăierile ilegale de păduri şi va cataloga pădurea ca obiectiv de siguranţă naţională, a anunţat Lucia Varga. Ministrul a explicat intenţia sa prin faptul că, astfel, statul se poate constitui parte în proces în cazurile de tăieri abuzive. Lucia Varga a dat exemplul unei situaţii din Argeş unde a fost tăiată în întregime o pădure de 110 ani, cu o suprafaţă de 100 de hectare, fără ca nimeni să fie tras la răspundere. Alte măsuri din noul Cod Silvic sunt sancţionarea penală a hoţilor de lemne, modalităţi de asigurare a pazei pădurilor, descurajarea exporturilor de buşteni şi interzicerea comercianţilor de a mai avea acces în păduri.

În plus, Lucia Varga a anunţat că din toamna acestui an, ministerul va demara un amplu program naţional de realizarea de perdele forestiere în lunca Dunării.

AGERPRES

Lasa comentariu