Libertatea constiintei
CONSTITUTIA ROMANIEI
ARTICOLUL 29 – Libertatea constiintei
(1) Libertatea gandirii si a opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase nu pot fi ingradite sub nici o forma. Nimeni nu poate fi constrans sa adopte o opinie ori sa adere la o credinta religioasa, contrare convingerilor sale.
(2) Libertatea constiintei este garantata; ea trebuie sa se manifeste in spirit de toleranta si de respect reciproc.

Legislatie:

 

Decret nr. 177/1948 pentru regimul general al cultelor religioase
(text corectat conform rectificarii aparute In Monitorul Oficial nr. 204 din 3 septembrie 1948)
CAP. 1 DISPOZITIUNI GENERALE
SECTIUNEA I. Despre libertatea religioasa
ART. 1
Statul garanteaza libertatea constiintei si libertatea religioasa pe tot cuprinsul Republicii Populare Romane. Oricine poate sa apartina oricarei religii sau sa imbratiseze orice credinta religioasa, daca exercitiul ei nu contravine Constitutiei, securitatii si ordinei publice sau bunelor moravuri.

ART. 2
Ura confesionala manifestata prin acte, care stanjenesc liberul exercitiu al unui cult religios recunoscut, constituie un delict ce se pedepseste conform legii.

ART. 3
Nimeni nu poate fi urmarit pentru credinta sa religioasa sau pentru necredinta sa. Credinta religioasa nu poate impiedica pe nimeni de a dobandi si exercita drepturi civile si politice si nici nu poate scuti pe nimeni de la obligatiunile impuse de legi.

ART. 4
Nimeni nu poate fi constrans sa participe la serviciile religioase ale unui cult.

ART. 5
Nimeni nu poate fi constrans, prin masuri administrative de stat, sa contribuie la cheltuielile unui cult sau sa se supuna unor hotariri ale organelor religioase de judecata.

SECTIUNEA II. Despre libertatea organizarii cultelor
ART. 6
Cultele religioase sunt libere sa se organizeze si pot functiona liber daca practicile si ritualul lor nu sunt contrare Constitutiei, securitatii sau ordinei publice si bunelor moravuri.

ART. 7
Cultele religioase se vor organiza dupa norme proprii, conform invataturilor, canoanelor, si traditiilor lor, putand organiza potrivit acelorasi norme, asezaminte, asociatiuni, ordine si congregatiuni.

ART. 8
Cultele religioase recunoscute pot avea organe de judecata religioasa pentru disciplinarea personalului din serviciul lor. Organele disciplinare de judecata se organizeaza prin regulamente speciale, in conformitate cu canoanele si statutele cultelor respective. Regulamentele se alcatuiesc de organele legale al cultului respectiv si se aproba prin decret al Prezidiului Marii Adunari Nationale, la propunerea Ministerului Cultelor.

ART. 9
Partile componente locale ale cultelor religioase recunoscute pot avea si intretine, singure sau in asociatie cu altele, cimitire pentru credinciosii lor. Comunele sunt obligate a crea cimitire comune, sau locuri rezervate din terenurile cimitirelor existente, pentru inmormantarea celor ce nu apartin cultelor ce au cimitire.

CAP. 2 RAPORTURILE DINTRE STAT SI CULTELE RELIGIOASE
ART. 10
Credinciosii tuturor cultelor religioase sunt obligati a se supune legilor tarii, a depune juramantul in forma si in cazurile prevazute de lege si a face inscrierea actelor de stare civila la oficiile de stare civila in termen legal.

ART. 11
Delictele si crimele de drept comun savarsite de sefii sau de ierarhii cultelor religioase se judeca de curti, cu recurs la Curtea suprema.

ART. 12
Cultele religioase recunoscute vor trebui sa aiba organizatie centrala, care sa reprezinte cultul, indiferent de numarul credinciosilor sai.

ART. 13
Cultele religioase, pentru a putea sa se organizeze si sa functioneze, vor trebui sa fie recunoscute prin decret al Prezidiului Marii Adunari Nationale, dat la propunerea Guvernului, in urma recomandarii ministrului cultelor. In cazuri bine motivate se va putea retrage recunoasterea in acelasi mod.

ART. 14
In vederea recunoasterii, fiecare cult religios va inainta, prin Ministerul Cultelor, spre examinare si aprobare, statutul sau de organizare si functionare, cuprinzand sistemul de organizare, conducere si administrare, insotit de marturisirea de credinta respectiva.

ART. 15
Biserica ortodoxa romana este autocefala si unitara in organizarea sa.

ART. 16
Organizarea de partide politice pe baza confesionala este interzisa.

ART. 17
Partile componente locale ale cultelor religioase recunoscute, precum comunitati, parohii, unitati, grupe, vor trebui sa fie inscrise intr-un registru special al primariei respective, cu aratarea nominala a organelor de conducere si control si cu indicarea numerica a membrilor care fac parte din ele.

ART. 18
Asociatiunile civile si fundatiunile care urmaresc in total sau in parte, scopuri religioase, trebuie, pentru a fi recunoscute ca persoane juridice, sa aiba incuviintarea Guvernului, prin Ministerul Cultelor, fiind supuse intru totul obligatiunilor ce decurg din legi cu privire la caracterul lor religios.

ART. 19
Inscriptiunile si semnele simbolice, precum si sigiliile sau stampilele aratand denumirea cultului, vor trebui sa aiba in prealabil aprobarea Ministerului Cultelor.

ART. 20
Sefii cultelor, ierarhii si in general intregul personal din serviciul cultelor, trebuie sa fie cetateni romani, bucurandu-se de deplinatatea exercitiului drepturilor civile si politice.

ART. 21
Sefii cultelor, precum si mitropolitii, arhiepiscopii, episcopii, superintendentii, administratorii-apostolici, vicarii-administrativi si altii, avand functiuni asemanatoare, alesi sau numiti in conformitate cu statutele de organizare ale cultelor respective, nu vor fi recunoscuti in functiune decat in baza aprobarii Prezidiului Marii Adunari Nationale, data prin decret, la propunerea Guvernului, in urma recomandarii ministrului cultelor. Inainte de intrarea in functiune, toti acestia vor depune juramantul de credinta in fata ministrului cultelor. Formula de juramant este urmatoarea: „Ca slujitor al lui Dumnezeu, ca om si ca cetatean, jur de a fi credincios poporului si de a apara Republica Populara Romana, impotriva dusmanilor din afara si dinauntru; jur ca voiu respecta si voiu face sa se respecte de catre subalternii mei, legile Republicii Populare Romane; Jur ca nu voiu ingadui subalternilor mei sa intreprinda si sa ia parte si nici eu nu voiu intreprinde si nu voiu lua parte la nici o actiune de natura a aduce atingere ordinei publice si integritatii Republicii Populare Romane. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!”. Aceasta formula de juramant este obligatorie si pentru conducatorii asociatiilor civile cu caracter religios prevazute la art. 18. Ceilalti membri ai clerului apartinand diferitelor culte, cat si presedintii sau conducatorii comunitatilor locale, vor depune inainte de intrarea lor in functiune, in fata sefilor lor ierarhici juramantul de credinta dupa formula urmatoare: „Ca slujitor al lui Dumnezeu, ca om si ca cetatean, jur de a fi credincios poporului si de a apara Republica Populara Romana impotriva dusmanilor din afara si dinauntru; jur a respecta legile Republicii Populare Romane si de a pastra secretul in serviciul oranduit de Stat. Asa sa-mi ajute Dumnezeu”!
Ceilalti functionari din serviciul cultelor religioase vor depune in fata autoritatilor competente de Stat, juramantul de credinta prevazut de art. 8 din legea nr. 363 din 30 decembrie 1947 pentru constituirea Statului roman in Republica Populara Romana.

ART. 22
Cultele religioase, cu organizatii eparhiale pot avea un numar de eparhii in raport cu numarul total al credinciosilor. Pentru crearea si functionarea de eparhii, (dioceze, superintendente), se vor socoti in medie 750.000 de credinciosi de fiecare eparhie. Delimitarea eparhiilor si repartizarea credinciosilor pe eparhii, se vor face de catre organele statutare ale cultului respectiv si se va confirma printr-un decret al Prezidiului Marii Adunari Nationale, la propunerea ministrului cultelor.

CAP. 3 DESPRE ACTIVITATEA CULTELOR
ART. 23
Activitatea cultelor religioase recunoscute se va desfasura potrivit cu invatatura lor religioasa, cu statutul de organizare aprobat si in conformitate cu legile tarii si bunele moravuri.

ART. 24
Cultele religioase pot tine congrese sau adunari generale cu aprobarea Ministerului Cultelor, iar conferintele si consfatuirile locale (adunari eparhiale, protopopesti), cu aprobarea autoritatilor locale respective.

ART. 25
Ministerul Cultelor va putea suspenda orice hotariri, instructiuni sau ordonante, precum si orice ordin cu caracter administrativ-bisericesc, cultural, educativ, filantropic sau fundational, care ar contraveni statutelor de organizare ale cultului respectiv actelor de fundatiune, actelor de constituire, securitatii si ordinei publice sau bunelor moravuri. Pastoralele si circularile de interes general vor fi comunicate in timp util Ministerului Cultelor.

ART. 26
Cultele pot intrebuinta, in manifestarile si activitatea lor interna, limba materna a credinciosilor. Corespondenta cu Ministerul Cultelor se va face in limba romana.

ART. 27
La pomeniri, in legatura cu autoritatea suprema a Statului, care in mod obisnuit se fac cu ocazia diferitelor slujbe religioase, precum si la solemnitatile oficiale prevazute de legi si deciziuni, se vor intrebuinta numai formule aprobate, in prealabil, de Ministerul Cultelor. Cultele sunt tinute, de asemenea, sa nu intrebuinteze formule si expresii, in cartile de ritual, contrare legilor si bunelor moravuri.

CAP. 4 DESPRE PATRIMONIUL CULTELOR RELIGIOASE
ART. 28
Cultele religioase recunoscute sunt persoane juridice. Sunt persoane juridice si partile lor componente locale, care au numarul legal de membri prevazut de legea persoanelor juridice, precum si asezamintele, asociatiunile ordinele si congregatiunile prevazute in statutele lor de organizare, daca acestea din urma s-au conformat dispozitiunilor legii persoanelor juridice.

ART. 29
Bunurile mobile si imobile ale cultelor religioase, ale diferitelor parti constitutive, asezamintelor, asociatiunilor, ordinelor si congregatiunilor, vor fi inventariate de organele lor statutare. Organele centrale ale cultelor religioase vor comunica toate datele cu privire la aceste inventare Ministerului Cultelor, pentru exercitarea dreptului de verificare si control.

ART. 30
Cultele religioase, diferitelor lor parti componente, asezamintele, asociatiunile, ordinele si congregatiunile vor avea bugete proprii, cu aratarea veniturilor si cheltuielilor. Aceste bugete sunt supuse controlului Ministerului Cultelor. Bugetele si gestiunilor organelor si instructiunilor centrale, ale centrelor eparhiale si ale asezamintelor lor, se aproba, se verifica si se descarca de Ministerului Cultelor.

ART. 31
Cheltuielile pentru intretinerea cultelor religioase si a nevoilor lor, pot fi acoperite si din contributiuni consimtite de credinciosi.

ART. 32
Subventiile acordate de Stat vor fi contabilizate si controlate, conform legii contabilitatii publice.

ART. 33
Contravenirea la legile care privesc ordinea democratica a Republicii Populare Romane poate atrage, in total sau in parte, retragerea subventiilor acordate de Stat. Deserventii cultelor, care au atitudini antidemocratice, vor putea fi inlaturati temporar sau definitiv de la salarizarea acordata de Stat.

ART. 34
Salarizarea personalului cultelor religioase se va face conform normelor generale in vigoare.

ART. 35
Institutia patronatului, privind bunuri patronale provenite de la persoane sau institutii private de orice categorie, ramane desfiintata.

ART. 36
Averea cultelor disparute sau a caror recunoastere a fost retrasa, apartine de drept Statului.

ART. 37
Daca cel putin 10% din numarul credinciosilor comunitatii locale a unui cult trec la alt cult, comunitatea locala religioasa a cultului parasit, pierde de drept o parte din patrimoniul sau, proportionala cu numarul credinciosilor care au parasit-o si aceasta parte proportionala se stramuta tot de drept in patrimoniul comunitatii locale a cultului adoptat de noii credinciosi. Daca cei care parasesc comunitatea locala alcatuiesc majoritatea, biserica (locasul de inchinaciune, casa de rugaciuni), cum si edificiile anexe, apartin de drept comunitatii locale a cultului nou adoptat, cealalta avere cuvenindu-se celor doua comunitati locale in proportia aratata la alineatul precedent. Daca cei trecuti de la un cult la altul reprezinta cel putin 75% din numarul credinciosilor comunitatii locale a cultului parasit, intreaga avere se stramuta de drept in patrimoniul comunitatii locale a cultului adoptat, cu drept de despagubire pentru comunitatea locala parasita, proportional cu numarul celor ramasi fara a se socoti biserica (locasul de inchinaciune, casa de rugaciuni) si edificiile anexe; aceasta despagubire va fi platita in termen de cel mult 3 ani de la stabilirea ei. Cazurile prevazute in acest articol vor fi constatate si solutionate de judecatoria populara a locului.

CAP. 5 RAPORTURILE DINTRE CULTE
ART. 38
Trecerile de la un cult la altul sau parasirea unui cult, sunt libere. Declaratia de parasire a unui cult se comunica partii componente locale a cultului parasit, prin autoritatea comunala locala. La cerere autoritatea comunala respectiva este obligata sa elibereze dovada facerii acestei comunicari.

ART. 39
Nici un cult nu va putea inscrie noi adepti, decat daca cel ce solicita acest lucru face dovada ca a anuntat de parasirea cultului, cultul caruia i-a apartinut.

ART. 40
Relatiunile cultelor religioase cu strainatatea, vor fi numai de natura religioasa. Nici un cult religios si nici un reprezentant al vreunui cult nu va putea intretine legaturi cu cultele religioase, institutiuni sau persoane oficiale in afara teritoriului tarii, decat cu aprobarea Ministerului Cultelor si prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe.

ART. 41
Jurisdictia cultelor religioase din tara nu se poate intinde in afara de teritoriul Republicii Populare romane si nici cultele religioase din strainatate nu vor putea exercita jurisdictiunea asupra credinciosilor din cuprinsul Statului roman.

ART. 42
Ajutoarele sau ofrandele primite din strainatate de cultele religioase din tara sau trimise de acestea in strainatate, vor fi controlate de Stat.

ART. 43
Bunurile bisericesti aflatoare in strainatate si interesele religioase ale cetatenilor romani in strainatate pot constitui obiectul unor intelegeri internationale pe baza de reciprocitate.

CAP. 6 DESPRE INVATAMANTUL RELIGIOS
ART. 44
Cultele religioase sunt libere a-si organiza invatamantul pentru pregatirea personalului cultului sub controlul Statului. Crearea scolilor si alcatuirea programelor scolare se vor face de catre organele competente ale cultelor religioase respective si vor fi supuse spre aprobare Ministerului Cultelor.

ART. 45
Membrii Corpului didactic se numesc de organele statutare ale cultului religios respectiv, in conformitate cu statutul si normele aprobate de minister, avand pentru cei salarizati de Stat recunoasterea prealabila a ministerului, iar pentru cei platiti de cult, confirmarea in termen de 15 zile de la numire. Ministerul Cultelor poate anula numirile facute, cand motive de ordine publica sau siguranta Statului cer acest lucru.

ART. 46
Diplomele si certificatele eliberate de catre scolile de invatamant pentru pregatirea personalului cultului, au valabilitatea numai in cuprinsul cultului respectiv. Echivalarea diplomelor si certificatelor din strainatate, in ceea ce priveste pregatirea religioasa, va fi stabilita de comisiuni speciale recunoscute de Ministerul Cultelor.

ART. 47
Cultele religioase sunt obligate a comunica Ministerului Cultelor toate datele cu privire la organizarea si functionarea invatamantului pentru pregatirea personalului eclesiastic.

ART. 48
Cultele religioase pot organiza, cu aprobarea ministerului, pentru pregatirea deserventilor cultului, scoli de cantareti si scoli pentru pregatirea clerului. Scolile de cantareti vor avea la baza cel putin gimnaziul unic sau sapte clase primare (invatamantul elementar de sapte clase). Scolile pentru pregatirea clerului mirean si monahal pot fi seminarii teologice, avand la baza gimnaziul unic sau sapte clase primare, institute teologice, avand la baza absolventa liceului sau a scolii normale (pedagogice) si institute teologice de grad universitar, avand la baza bacalaureatul sau diploma de scoala normala (pedagogica). Fiecare cult isi va alege, pentru formarea clerului, una din aceste forme de asezamant scolar. Pentru pregatirea monahilor, cultele pot organiza, cu aprobarea ministerului, seminarii speciale cu baza de gimnaziu unic sau scoala primara de sapte ani.

ART. 49
Cultul ortodox va putea avea, pentru pregatirea clerului doua institute teologice de grad universitar.
Cultul catolic va putea avea un singur institut teologic de grad universitar, cu sectiile speciale necesare. Cultele protestante de asemenea vor putea avea un singur institut teologic de grad universitar, cu sectiile speciale necesare.

ART. 50
Cultele pot avea internate pentru elevii sau studentii care urmeaza scolile, respectiv institutele de pregatire a clerului, insa exclusiv pentru acestia si numai pe langa scoala sau institutul respectiv.

ART. 51
Jurisdictiunea canonica si invatatura dogmatica in scolile de cantareti, seminarii si institute, sunt pe seama cultului respectiv, iar controlul didactic si administrativ, apartin Ministerului Cultelor, indiferent de felul si gradul lor.

ART. 52
Incadrarea profesorilor actuali se va face prin decret la propunerea Ministerului Cultelor.

CAP. 7 DISPOZITIUNI FINALE SI TRANSITORII
ART. 53
Actualele seminarii teologice, in care se preda si cultura generala, se desfiinteaza. Corpul didactic de specialitati laice de la aceste seminarii, impreuna cu prevederile bugetare respective, trec de la Ministerul Cultelor la Ministerul Invatamantului Public. Profesorii care intra in aceasta categorie vor fi incadrati dupa posibilitati, la catedre de aceeasi specialitate sau specialitati inrudite. Absolventii cu diploma ai seminariilor teologice si care au obtinut diploma pana la data aparitiei legii de fata, se bucura de aceleasi drepturi de a urma invatamantul teologic superior, ca si bacalaureatii liceelor teoretice sau diplomatii scolilor normale.

ART. 54
Facultatea de Teologie din bucuresti se transforma in Institut Teologic de grad universitar, iar personalul didactic si administrativ, impreuna cu prevederile bugetare respective, trec de la Ministerul a�nvatamantului Public, la Ministerul Cultelor.

ART. 55
Toate chestiunile cu privire la impartirea bunurilor intre diferitele comunitati religioase locale ale cultelor, nerezolvate inca, se vor rezolva potrivit dispozitiunilor art. 37 din legea de fata.

ART. 56
Toate cultele religioase sunt datoare a-si inainta statutul lor de organizare, pus in concordanta cu prevederile legii de fata, in termen de 3 luni de la data publicarii prezentei legi, Ministerul Cultelor, in vederea aprobarii lor. Aprobarea statutelor se face prin decret al Prezidiului Marii Adunari Nationale, la propunerea Ministrului Cultelor.

ART. 57
Modificarile ulterioare in statutele de organizare ale diferitelor culte religioase, se vor face in acelasi mod.

ART. 58
Dispozitiunile legii 68 din 19 martie 1937, pentru organizarea clerului militar, se abroga. Membrii clerului tuturor cultelor sunt obligati a acorda asistenta si servicii religioase ostasilor, ori de cate ori li se cere. Refuzul de a satisface aceasta obligatie constituie o abatere ce se va sanctiona disciplinar.

ART. 59
Bisericile si capelele militare, cu intregul lor inventar, trec in proprietatea parohiilor de acelasi cult, in circumscriptia carora se afla. Catedrala episcopala a clerului militar din orasul Alba-Iulia, dimpreuna cu patrimoniul sau, trece in proprietatea Episcopiei ortodoxe romane a Clujului, Vadului si Feleacului.

ART. 60
Membrii clerului militar, care la data publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial, au cel putin 20 de ani de serviciu public, vor putea cere pensionarea prin derogare de la dispozitiunile legii generale de pensiuni, beneficiind de un spor de 5 ani, utili la pensie, adaugati la timpul efectiv servit. Membrii clerului militar, care nu vor beneficia de dispozitiunile alineatului precedent, vor fi incadrati in posturi de preoti, pe baza de cereri individuale, in eparhiile unde au mai functionat sau in alte eparhii, care au posturi vacante. Actualul Episcop al armatei, pastrandu-si titlurile si drepturile personale actuale, ramane la dispozitiunea Sfantului Sinod, care-i va fixa atributiuni potrivite rangului sau.

ART. 61
Plata acestui personal clerical, trecut la Ministerul Cultelor, se va face dintr-un credit extraordinar bugetar, ce se va deschide de catre Ministerul Finantelor pe seama Ministerului Cultelor si care se va acoperi prin anularea unei sume de valoare egala din bugetul Ministerului Apararii Nationale.

ART. 62
Legea nr. 54 din 22 aprilie 1928, pentru regimul general al cultelor, precum si orice dispozitiuni contrare prezentei legi, se abroga.

 

Legea nr. 178/2002 privind abrogarea art. 71 din Decretul nr. 177/1948
pentru regimul general al cultelor religioase

(publicata in Monitorul Oficial nr. 258 din 17 aprilie 2002)
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Articol unic. – Articolul 71 din Decretul nr.177/1948 pentru regimul general al cultelor religioase, publicat in Monitorul Oficial nr. 178 din 4 august 1948, introdus prin Decretul nr.410/1959 privind completarea Decretului nr.177/1948 pentru regimul general al cultelor religioase, publicat in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 28 din 19 noiembrie 1959, se abroga.

Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 5 februarie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
VALER DORNEANU

Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 13 martie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei.

p. PRESEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TARACILA
Bucuresti, 11 aprilie 2002.
Nr. 178.