O analiză de Avocat Laura Scutaru, Membru al Casei de avocatură Coltuc 

În data de 7.12.2011, în Monitorul Oficial al României nr. 860, partea I, a fost publicată Legea nr. 233/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei. Acest act normativ a intrat în vigoare în termen de 4 luni de la data publicării în Monitorul Oficial, cu excepţia anumitor prevederi care au intrat în vigoare în termen de 3 zile de la aceasta dată.

Astfel, la data de 7.04.2012 Legea nr. 233/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei a intrat în vigoare şi îşi produce pe deplin efectele.

Prin aceasta lege au fost aduse câteva modificări Legii 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei, printre care:

– Cadrul juridic a fost revizuit, în sensul că au fost redefinite noţiunile de adopţie internă şi adopţie internaţională şi a fost introdus criteriul reşedinţei familiei care adoptă în locul criteriului domiciliului;

– Mai mult, o serie de dispoziţii care vizează condiţiile de fond ale adopţiei au fost corelate cu noul Cod Civil;

– Copiii cu părinţi necunoscuţi pot fi declaraţi adoptabili după 30 de zile de la emiterea certificatului de naştere;

– Copiii aflaţi în sistemul de protecţie socială faţă de care părinţii manifestă dezinteres timp de un an, pot fi declaraţi adoptabili după un an în care Direcţia de Asistenţă Socială constată în mod clar faptul că nu a existat nicio legatură între copil şi familia biologică şi că nu există posibilităţi de reintegrare a lui;

– Introducerea probei ADN în cadrul procedurii de încuviinţare a adopţiilor unor copii care provin din relaţii extraconjugale ale soţilor;

– Doar familiile pot adopta unul sau mai mulţi copii, însă există şi excepţii, de exemplu în cazul în care unul dintre adoptatori sau ambii au murit ori atunci când adopţia anterioară a încetat din orice alt motiv;

– Două persoane de acelaşi sex sau cele cu handicap mintal nu pot adopta un copil, iar copiii ai căror părinţi naturali nu au împlinit vârsta de 14 ani nu pot fi adoptaţi. Doi fraţi vor fi adoptaţi separat numai dacă instanţa judecătorească hotărăşte că este în interesul superior al copilului, cu o motivare expresă în acest sens;

– Au prioritate la adopţie rudele copilului care fac parte din familii extinse, dar şi alte persoane cu care copilul a stat în condiţii optime cel puţin şase luni;

– Persoanele condamnate pentru infracţiuni contra persoanei sau familiei, trafic de fiinţe umane sau consum de droguri nu au dreptul sa înfieze un copil;

– Adoptatorul sau familia adoptatoare va primi un atestat care certifică abilităţile parentale, dar şi îndeplinirea garanţiilor morale şi materiale pentru creşterea armonioasă a copiilor. Documentul respectiv poate fi însă retras dacă se constată că familia adoptivă a furnizat informaţii false cu privire la condiţiile de adopţie;

– Este introdusă o perioadă de monitorizare post-adopţie de doi ani, în care se va asigura şi consilierea familiei, dar mai ales pentru a avea garanţia unei reintegrări reuşite a copilului adoptat într-un mediu familial.

Prin această lege s-a încercat susţinerea interesului superior al copilului, acesta fiind principiul dominant în materia dreptului familiei. Acest act normativ responsabilizează şi mai mult toate persoanele care au obligaţia ocrotirii unui copil ori care şi-au asumat această responsabilitate, precum părinţii naturali, specialiştii care lucrează în serviciile de adopţie şi familiile adoptive. În plus, copiii au şansa de a părăsi sistemul de protecţie specială mult mai rapid ca până acum, pentru a se bucura de o dezvoltare armonioasă în cadrul unei familii permanente.

Dacă prevederile legale ar fi respectate cu rigurozitate, modificările aduse legii adopţiei sunt benefice celor adoptati. Insa daca acestea sunt incalcate ori nerespectate în totalitate, atunci copiii vor fi dezavanatajati de noua lege intrucat aceasta permite o modalitate mai facila de adopţie.

Sursa: www.administratie.ro

Lasa comentariu