Scrisoare publică adresată domnului Victor Ponta, Prim-ministru al României, domnului Crin Antonescu, Preşedinte al Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României, membrilor Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României.

Stimate domnule Prim-Ministru,

Stimate domnule Preşedinte Antonescu,

Stimaţi membri ai Comisiei,

Ne exprimăm pe această cale îngrijorarea în legătură cu amendamentele care, conform raportărilor din presă, au fost depuse de deputaţii PNL Mircea Dolha şi Grigore Crăciunescu. Dat fiind faptul că amendamentele nu sunt publicate pe site-ul Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României, comentariile noastre se referă la cele menţionate de cei iniţiatori în declaraţiile lor publice, neincluzând o analiză de text. Chiar dacă, tot din relatările de presă, înţelegem că -în această fază- textul a fost respins, sperăm ca această poziţie a Comisiei să fie consolidată ulterior în plenul Parlamentului şi vă solicităm în acest sens sprijinul.

În declaraţiile lor de presă, cei doi deputaţi au precizat că au depus la Comisia de revizuire a Constituţiei un amendament prin care propun ca nicio minoritate, cu excepţia celor cu rădăcini comune şi atestate ştiinţific cu românii, să nu poată folosi în titulatura ei oficială termenul ‘român’ sau derivate.

Considerăm că modificarea textului constituţional prin amendamentul propus nu este nici necesară, nici oportună şi că adevăratul scop al acestei iniţiative este acela de afirmare şi perpetuare a discriminării în baza etniei, scop care contravine clauzei de non-discriminare şi principiului egalităţii afirmate de Constituţie. Date fiind prevederile articolului 146 alin.j din Constituţie solicităm Parlamentului, să constate caracterul neconstituţional al iniţiativei şi să o ignore.

Considerăm că formularea propusă de cei doi deputaţi ca nicio minoritate, cu excepţia celor cu rădăcini comune şi atestate ştiinţific cu românii, să nu poată folosi în titulatura ei oficială termenul ‘român’ sau derivate, constituie o modalitate indirectă de a interzice utilizarea etnonimului ‘rom.’ Interzicerea utilizării termenului ‘rom’ şi implicit obligarea la folosirea etnonimului exogen ‘ţigan’ contribuie la perpeturarea unor stereotipuri rasiste şi contravine dreptului la auto-identificare al minorităţii rome aşa cum este el garantat de standardele internaţionale de protejare a drepturilor minorităţilor asumate de statul român, printre care enumerăm: articolele 2 şi 7 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, articolul 20 alin. 2, respectiv articolul 26 din Pactul ONU cu privire la Drepturile Civile si Politice, articolele 2 şi 4 din Convenţia ONU pentru Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasială, articolul 14 al Convenţiei pentru Protecţia Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale a Consiliului Europei ratificată de România prin Legea nr. 30/1994, articolul 1 din Protocolul Adiţional 12 al Convenţiei pentru Protecţia Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, ratificat de Romania prin Legea nr. 103/25 din aprilie 2006.

Chiar mai specific, articolul 3 din Convenţia Cadru pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale a Consiliului Europei, ratificată de România prin Legea nr. 33 din 29 aprilie 1995 prevede că ‘Orice persoană aparţinând unei minorităţi naţionale are dreptul să aleagă liber dacă să fie tratat sau nu ca atare şi nici un dezavantaj nu poate rezulta dintr-o asemenea alegere ori din exerciţiul drepturilor legate de acesta.’ De subliniat că Avizul privind România emis de Comitetul Consultativ al Convenţiei-Cadru, publicat la Strasbourg, 6 aprilie 2001, Capitolul III, Comentarii specifice privind articolele 1-19, paragraful 20 menţionează: ‘Articolul 3 al Convenţiei-cadru consacra dreptul, pentru o persoana, aparţinând unei minoritaţi naţionale, de a alege în mod liber de a fi tratata sau nu ca atare. Posibilitatea de a se recunoaşte sau nu în denumirea adoptata pentru a desemna minoritatea constituie unul din aspectele esenţiale ale acestui drept.’ (s.n.)

În jurisprudenţa sa, instituţia statului abilitată în acest domeniu, Consiliul National pentru Combaterea Discriminării a avut oportunitatea de a se pronunţa în legătură cu folosirea termenilor ‘rom/tigan’ în Hotărârea CNCD nr. 384 din 22.04.08 şi Hotărârea 230 din 15.06.2011. Hotărârea CNCD nr. 384 din 22.04.08 reţine printre altele elementele definitorii ale Recomandării Consiliului de Miniştri (2008)5 adresată statelor membre cu privire la politicile pentru Romi şi Travellers în Europa care specifică faptul că ‘binomul ‘Romi/Ţigani’ a fost utilizat pentru mulţi ani de Consiliul Europei…în fapt, termenul ‘Romi’ este în mod corect larg raspândit în Europa Centrală şi de Est, în timp ce termenul ‘Ţigani’ are un sens peiorativ pentru majoritatea romilor şi sinti europeni, care îl resping considerându-l un termen alienat, corelat stereotipurilor negative, paternalistice care încă îi urmăresc în Europa.’

În Recomandarea Comitetului de Miniştri a Consiliului Europei CM/Rec(2008)5 adresata statelor membre cu privire la politicile pentru Romi şi Travellers în Europa, Capitolul 3, principii generale şi Capitolul Definiţii, paragraful 1 se subliniază că ‘[termenul] Romi şi/sau Travellers … se refera la Romi, Sinti, Kale, Travellers şi alte grupuri asociate în Europa şi are scopul de a acoperi larga diversitate de grupuri, inclusiv cele care se identifica drept ţigani.’ (s.n.).

Termenul ‘ROM (în engleză ROMA)’ este folosit la nivelul Înaltului Comisar pentru Minoritaţi Naţionale din cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, al Consiliului Permanent al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, al Agenţiei de Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, al Comisiei Europene, al Parlamentului European, al Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, al Consiliului Ministerial al OSCE, al Comitetului Economic şi Social din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite, al Comisiei pentru Drepturile Omului şi al Comitetului pentru Eliminarea Discriminarii Rasiale.

Dorim să folosim această oportunitate şi pentru a ne arăta îngrijorarea cu privire la carenţele procesului de consultare publică şi pentru a vă solicita asigurarea deplinei transparenţe a procesului de revizuire, inclusiv prin publicarea tuturor iniţiativelor privind revizuirea Constituţiei, asigurarea unui dialog real cu societatea civilă şi după încheierea Forumului Constituţional şi asigurarea caracterului public al dezbaterilor din Comisie. Ne exprimăm încă o dată întreaga disponibilitate de a participa activ, alături de reprezentanţii noştri, la o dezbatere publică consistentă pe acest subiect şi rămânem încrezători că veţi arăta deschiderea necesară pentru a conduce o astfel de dezbatere.

Organizaţiile semnatare împărtăşesc valori comune precum respectul pentru drepturile fundamentale ale omului, nediscriminare, libertate, egalitate şi militează pentru democraţie şi stat de drept în România. Am decis să conlucrăm pentru a participa activ cu puncte de vedere argumentate la procesul de revizuire a Constituţiei.

Pentru mai multe detalii despre acest subiect contactaţi:

Romaniţa Iordache, cercetător, romanita.iordache@edu.uni-graz.at.

Organizaţii semnatare:

ActiveWatch – Agenţia de Monitorizare a Presei,

Agenţia de Dezvoltare Comunitară Împreună,

ANBCC – Asociaţia Naţională a Birourilor de Consiliere pentru Cetăţeni,

APADOR-CH – Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki,

Asociaţia Accept,

Asociaţia EPAS,

Asociaţia FRONT,

Asociaţia MetruCub – resurse pentru cultură,

Asociaţia Romilor Ursari – Iaşi

Asociaţia Romano Butiq

Asociaţia Secular Umanistă din România (ASUR),

Asociaţia Transcena,

Centrul FILIA,

Centrul Parteneriat pentru Egalitate,

Centrul pentru Jurnalism Independent,

Centrul Raţiu pentru Democraţie,

Centrul de Resurse Apollo – Ploieşti

CeRe – Centrul de Resurse pentru Participare Publică,

ECPI – Centrul Euroregional pentru Iniţiative Publice,

Fundaţia Soros,

Grupul Român pentru Apărarea Drepturilor Omului – GRADO,

Policy Center for Roma and Minorities

Population Services International România,

Roma Education Fund România,

Societatea Academică din România,

Societatea pentru Educaţie Contraceptivă şi Sexuală.

Lasa comentariu